Iohannis: Spaţiul Schengen, nefuncțional în momentul de față

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut luni o conferință de presă la Palatul Cotroceni în care a vorbit despre problemele din învățământ și despre criza imigranților.

Principalele declarații

„La început de an se întâmplă de mulţi ani încoace lucruri ciudate. Când ne uităm la ştiri observăm că în fiecare an apare un soi de ştiri neplăcute. Auzim că şi în acest an şcolar un număr mare de unităţi şcolare nu are condiţii bune pentru a primi elevii. Sunt multe şcoli care nu au autorizaţii de funcţionare, sanitare. Încercând să aflu cam despre câte unităţi şcolare e vorba, am ajuns la ceva surprinzător. Am aflat că 4000 de clădiri din România nu au autorizaţie de funcţionare, în principal sanitară Asta ne una din cinci clădiri. Este foarte mult. Peste 80% nu au această autorizaţie pentru că fie nu au apă curentă, nu sunt racordate la canalizare. Este o ruşine naţională. Lansez guvernului o provocare. Cred că e posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni. Cred că e posibil că până în toamna anului 2018, când vom serba un centenar de Românie modernă, să avem o Românie modernă şi în şcoli. În 2018 acest tip de ştiri să nu mai existe şi să intrăm în serbările centenarului fără această ruşine naţională.

O a doua temă ţine tot de învăţământ. Avem foarte multe probleme în afară de cele care ţin de logistică. Dacă ne uităm pe datele ultimilor ani care privesc bacalaureatul constatăm că aproximativ jumătate dintre cei care au frecventat liceul nu au trecut de Bac.

Când analizăm situaţia manualelor şcolare vedem că în continuare sunt probleme. Când urmărim rezultatele învăţământului urban – rural aici avem o mare problemă. Copiii din mediul rural nu au nici măcar aproximativ aceeaşi şansă precum cei din mediul rurban. Când urmărim datele de integrare în piaţă muncii, chestiunea devine tragică. Toate acestea ne duc cu siguranţă la ideea nevoii unei reforme, dar reforme s-au tot făcut, în fiecare an aproape şi problemele au rămas în mare aceleaşi. Din acest motiv, eu astăzi vreau să propun un alt demers. Astăzi propun să începem printr-o largă consultare publică o nouă reforma în învăţământ, o largă consultare înseamnă că invit pe toţi cei interesaţi să participe la consultare, şi societatea civilă, şi sindicatele, şi instituţiile centrale şi judeţene. Invit pe toţi cei care au informaţii, au o gândire despre cum trebuie să arate şcoală românească. Sper că prin această largă consultare, care cred că va dura cel puţin doi ani, să creăm bazele unei adevărate reforme a învăţământului, care aduce învăţământul în secolul XXI, care transformă profund şcoală, astfel încât elevul, când termină şcoala să fie dorit la locul de muncă. Avem şi veşti bune. Am citit zilele trecute rezultatele unui studiu făcut în 15 ţări, printre care şi România, despre cât de fericiţi sunt ei cu viaţă lor de elevi. Surpriză, dintre ţările din UE sondate, România e pe primul loc. Avem cei mai fericiţi elevi, dar eu cred că le datorăm, oricât de frumos ar fi, noi le datorăm mult mai mult, le datorăm o şcoală performantă care le dă o şansă reală în viaţă, în carieră, şi care transformă România într-o ţară a cunoaşterii şi a integrării”, a declarat Iohannis.

Întrebat în ce constă provocarea adresata guvernului, preşedintele a spus că aceasta se va materializa în discuţii până la găsirea unei soluţii: „Aici nu vorbim de ministerul Educaţiei, nu are în subordine aceste şcoli, sunt la administraţiile locale. Dar cauzele acestei nonperformante le găsim în felul în care s-a făcut descentralizarea. Şcolile au fost date pur şi simplu administraţiei care a făcut sau nu faţă. Atunci statul ar fi avut datoria să pună la punct mai întâi şcolile. În municipii, în oraşe cu economie sănătoasă, nu prea există probleme cu şcolile. Ele există în comunităţile mici. Guvernul poate să facă un plan, are toate pârghiile necesare pentru a rezolva această chestiune”.

Întrebat dacă decizia referitoare la migranţi trebuie luată de Parlament, Iohannis a declarat că e posibilă o astfel de consultare, dar că ea nu este uzuală.

“Preşedintele nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România în Consiliul European. Miercuri voi merge în parlament şi voi aborda şi această chestiune, a spus Iohannis.

Întrebat dacă actuala criză a imigranţilor a demonstrat că România a fost nedreptăţită pentru că nu i s-a permis până acum accesul în spaţiul Schengen, Iohannis a spus că această chestiune nu poate fi discutată „în termeni de nemeritat sau în alte categorii mai degrabă emoţionale”.

„Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, a afirmat președintele.

Iohannis a precizat că nu este de părere că „dosarele migraţiei şi dosarul Schengen al României trebuie amestecate”.

În contextul refuzului cotei de refugiaţi, Klaus Iohannis a declarat că ”România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, apreciind că oferta ţării noastre pentru primirea refugiaţilor este foarte generoasă.

„Cred că, încet-încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o țară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Or, să se ia o decizie — nu contează acum în ce formă — în UE care redeschide falia între vest și est, mi s-ar părea un lucru fundamental greșit. Există alte forme prin care țările care refuză aceste cote obligatorii își pot arăta solidaritatea. Noi am exprimat solidaritate în această chestiune, România este solidară și cu ceilalți membri UE și într-o măsură care se va arăta pe parcurs și prin tranzit. Noi am făcut o ofertă chiar foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranți (care presupune ca România sa ia 1.785 – nr.) despre care s-a vorbit în iunie”, a afirmat Iohannis, subliniind „România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”.

„Noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru, rămâne de stabilit, trebuie să existe negocieri, discuții, un plan al Guvernului pentru a veni cu diferite propuneri. Nu doar numărul imigranților care pot fi cazați în România este un criteriu unic. Noi participăm la acțiuni Frontex, la întărirea granițelor exterioare ale UE. Dacă ni se cere, putem să participăm în multe alte proiecte și cu personal, și cu know-how”, a arătat șeful statului.

Chestionat dacă susţine ideea ca persoanele private să găzduiască refugiaţi, președintele a răspuns negativ, precizând că ”foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare”.

”Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”, a spus Iohannis.

La observaţia că mediul academic a protestat faţă de plagiatul din lucrările de doctorat coordonate de Gabrielo Oprea, în condiţiile acesta continuă să ocupe poziţia de ministru, Iohannis a afirmat că poate răspunde doar la modul general.
„La modul particular nu am aceste date şi nu e treaba preşedintelui”, a spus șeful statului.

Comisia de etică a dat un verdict foarte rapid, exonerandu-l de acuzatii, dar componenta comisiei a fost schimbata de guvernul Ponta. Vi se pare credibilă?, a mai fost întrebat preşedintele.
“Credeţi că de la înălţimea funcţiei aţi putea deschide o dezbatere?, a insistat jurnalistul.
„Mi se pare că doar comunitatea academică are căderea să verifice astfel de chestiuni. Dacă se verifică, să fiţi sigur că voi avea o părere publică. Până atunci, nu cred că e bine”, a spus preşedintele.