Cât de vinovat e Ilie Bolojan pentru eventuala ratare a celor 5 miliarde din PNRR

Ilie Bolojan a făcut referire la șase proiecte legislative, angajate prin PNRR, destinate să deblocheze tranșele financiare europene care au rămas neadoptate. 

În spațiul public se vehiculează ideea că refuzul lui Ilie Bolojan și al celor de la PNL și USR de a susține învestirea unui guvern cu puteri depline e de vină pentru întârzierea și eventuala ratare a acestor jaloane.

În realitate, implementarea PNRR a început în timpul mandatului de prim-ministru al lui Florin Cîțu (PNL), în 2021. 

Cinci prim-miniștri s-au perindat în acest răstimp în fruntea Guvernului. În afară de Florin Cîțu, care a ocupat această funcție până în noiembrie 2021, ceilalți prim-miniștri ai perioadei au fost:

• Nicolae Ciucă (PNL) — nov. 2021 – iun. 2023
• Cătălin Predoiu (PNL) — interimar iun. 2023
• Marcel Ciolacu (PSD) — iun. 2023 – mai 2025
• Cătălin Predoiu (PNL) — interimar mai–iun. 2025
• Ilie Bolojan (PNL) — iun. 2025 – prezent (interimar din mai 2026)

Prima observație evidentă, este aceea că, în mandatele succesive ale lui Nicolae Ciucă (PNL) și Marcel Ciolacu (PSD), coaliția guvernamentală a beneficiat de o majoritate parlamentară extrem de stabilă, care ar fi trebuit să garanteze adoptarea rapidă a tuturor reformelor asumate.

Managementul defectuos la nivel guvernamental a culminat cu necesitatea unei renegocieri de urgență a planului direct la nivelul Comisiei Europene, o decizie excepțională confirmată recent de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns în acest punct critic, este necesară o analiză punctuală a ministerelor de resort și a miniștrilor care au gestionat direct cele șase jaloane financiare. 

Ilie Bolojan și testul PNRR. Ce miniștri au scăpat de nota de plată

1. Salarizarea Unitară (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale) Jalon 420 – Valoare 770 milioane de euro. Termen inițial: Trimestrul 2 – 2023. Termen curent: 31 august 2026

Reforma sistemului public de salarizare, evaluată la 770 de milioane de euro, își propune eliminarea inechităților din sistemul bugetar, plafonarea sporurilor și corelarea veniturilor cu performanța angajaților. Alături de Legea Pensiilor Speciale și Legea Pensiilor Publice, acest jalon a fost repartizat Ministerului Muncii.

Portofoliul a fost deținut de Raluca Turcan (PNL), până în noiembrie 2021. Ea este cea care a introdus jalonul.

Între noiembrie 2021 și iulie 2023, ministerul a fost condus de Marius Budăi (PSD), căruia i-a succedat, în rol de interimar, pe parcursul lunii iulie 2023, Marian Neacșu (PSD).

În aceeași lună, la conducerea ministerului este numită Simona Bucura-Oprescu (PSD), care a fost în fruntea ministerului până iunie 2025.

Între iunie 2025 și aprilie 2026 funcția de ministru al Muncii a fost deținută de Florin Manole (PSD), iar după demiterea Guvernului Bolojan, funcția de ministru i-a revenit lui Dragoș Pîslaru (USR).

2. Codul Urbanismului și Reforma Funcției Publice (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației) Jalon 388 Valoare – 972 milioane de euro TERMEN INIȚIAL: iunie 2023 Termen curent 31 august 2026

Ministerul Dezvoltării a gestionat Codul Urbanismului (972 de milioane de euro) și Legea privind funcția publică (770 de milioane de euro). Primul proiect vizează simplificarea legislației în construcții și stoparea haosului imobiliar, în timp ce al doilea urmărește introducerea unui concurs național bazat pe competențe și digitalizarea managementului resurselor umane.

Portofoliul a fost asigurat de Cseke Attila (UDMR), cel care a elaborat și a trimis Codul în Parlament, în aprilie 2023. 

Cseke Attila a ocupat funcția de ministru până în iunie 2023, cînd va fi înlocuit de Adrian Veștea (PNL), care va rămîne în funcție până în decembrie 2024. Între decembrie 2024 și aprilie 2026, Ministerul Dezvoltării a fost condus, din nou de Cseke Attila (UDMR) .

Ulterior, după retragerea susținerii politice a PSD pentru Guvernul Bolojan, Cseke Attila a devenit ministerului interimar.

3. Legea Incompatibilităților (Ministerul Justiției). Jalon 431. Valoare – 770 milioane de euro. Termen inițial Semestrul 1 – 2023. Termen curent 31 august

Această reformă de 770 de milioane de euro vizează înăsprirea normelor anti-corupție și digitalizarea verificărilor făcute de ANI. Alături de modificările la Codul Penal și Legea avertizorilor de integritate, proiectul a revenit Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției a fost condus de Stelian Ion (USR), până în septembrie 2021. Funcția de ministru al Justiției a fost ocupată apoi de către Cătălin Predoiu (PNL), între noiembrie 2021 și iunie 2023, Alina Ghorghiu (PNL), între iunie 2023 și decembrie 2024 și Radu Marinescu (PSD) între decembrie 2024 și aprilie 2026.

Din aprilie 2026, Cătălin Predoiu (PNL) este ministru interimar.

4. Recompensarea Personalului din Finanțe (Ministerul Finanțelor) Jalon 197 – Valoare 770 milioane de euro. Termen inițial: Semestrul 1 – 2023. Termen curent: 31 august 2026

Proiectul de 770 de milioane de euro condiționează bonusurile angajaților de la Finanțe și ANAF strict de performanța în colectarea taxelor și de combaterea evaziunii fiscale. Implementarea a revenit Ministerului Finanțelor, la conducerea căruia s-au aflat:

• Alexandru Nazare (PNL) — dec. 2020 – iul. 2021
• Florin Cîțu (PNL) — iul.–aug. 2021, interimar
• Dan Vîlceanu (PNL) — aug.–nov. 2021
• Adrian Câciu (PSD) — nov. 2021 – iun. 2023
• Marcel Boloș (PNL) — iun. 2023 – dec. 2024
• Tanczos Barna (UDMR) — dec. 2024 – iun. 2025
• Alexandru Nazare (PNL) — iun. 2025 – prezent (cu statutul de interimar, din mai 2026)

5. Decarbonizarea Sectorului de Încălzire și Răcire (Ministerul Energiei și Ministerul Mediului) Jalon 128. Valoarea: 972 milioane de euro. Termen inițial: Semestrul 1 – 2023. Termen curent: 31 august 2026

Acest jalon de 972 de milioane de euro impune reguli stricte pentru trecerea la soluții de încălzire regenerabile și modernizarea rețelelor de termoficare urbană. Responsabilitatea directă a aparținut Ministerului Energiei, sub conducerea lui Virgil Popescu (PNL), până în iunie 2023. El a fost succedat în funcție de Sebastian Burduja (PNL), între iunie 2023 și iunie 2025. A urmat apoi, între iunie 2025 și aprilie 2026, Bogdan Gruia Ivan (PSD).

În prezent, ministru interimar este Ilie Bolojan.

6. Legea privind funcția publică. Jalon 435. Valoarea: 770 milioane de euro. Termen inițial – Semestrul 1 – 2023. Termen curent: 31 august 2026

Are în vedere modernizarea statutului funcționarilor prin schimbarea radicală a modului de accedere și promovare în administrația publică. Se urmărește introducerea unui concurs unic, la nivel național, bazat pe competențe, care să excludă numirea pe criterii politice. De asemenea, se urmărește digitalizarea managementului resurselor umane în toate instituțiile statului.

Responsabilitatea pentru coordonarea acestui jalon a revenit Secretariatului General al Guvernului, prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Cseke Attila (UDMR) – cel care a coordonat reforma – și Adrian Veștea (PNL) s-au aflat la conducerea acestui minister, așa cum am arătat mai sus.

Șase proiecte și un test de țară. Adună Ilie Bolojan majoritatea pentru PNRR?

Acestea sunt cele șase proiecte de lege aferente jaloanelor din PNRR la care a făcut referire prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, dar nu sunt nicidecum singurele. Legea Pensiilor Speciale sau Legile Educației sunt doar două alte proiecte majore care nu au fost, încă, adoptate.

Așa cum reiese din analiza de mai sus, în ciuda insinuărilor din spațiul public și a încercării de a culpabiliza doar anumiți oameni sau un anumit partid, adevărul este că toți cei care s-au aflat în fruntea Guvernului sau a ministerelor de resort responsabile cu coordonarea și implementarea acestor reforme sunt vinovați și ar trebui să dea explicații în cazul în care România va pierde banii din PNRR.

Dincolo de criza politică, rămâne o întrebare majoră. Unde se termină jocul politic și unde începe responsabilitatea pentru soarta României.