Premieră pentru România. Olimpiada internațională de AI, la Cluj: „Nu folosesc ChatGPT, ei îl creează”

România găzduiește, în premieră, la Cluj, Olimpiada internațională de AI pentru liceeni. Un domeniu în care o astfel de competiție ar fi fost de neconceput în urmă cu 5-10 ani, dar care astăzi preocupă întreg mapamondul: inteligența artificială (AI).

Freamătul din amfiteatrul festiv al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, unde a fost inaugurat evenimentul, miercuri, 15 iulie, confirmă că viitorul se scrie deja la prezent. Au subliniat-o şi unii dintre vorbitori.

Peste 100 de liceeni din 30 de țări — de la Suedia, Ungaria sau Grecia şi alte ţări europene, până la Puerto Rico ori Emiratele Arabe Unite — au asistat la moment, defilând cu delegațiile lor pe scenă, alături de însemnele naționale. Chiar dacă reunește grupuri de câte patru liceeni de top în informatică și AI din fiecare țară, competiția este una individuală.

Pe parcursul a două zile, tinerii vor crea și antrena modele de inteligență artificială capabile să ofere interpretări medicale amănunțite – precum posibilitatea de cancer pe baza unei radiografii – dar și prognoze meteo sau soluții sociale și etice. Probele le pun în față „probleme concrete, palpabile, nu abstracte”, iar soluțiile de AI sunt create de la zero, spune Bogdan Miron, membru al Comitetului Internațional al competiției.

„Primesc mai multe cazuri concrete pentru care să ofere soluții, iar ei au câte cinci ore la dispoziție, în fiecare din cele două zile de probe, să scrie cod și să genereze modele de inteligenţă artificială, de la zero, cu care să răspundă la problema ridicată. Nu folosesc ChatGPT, ci ei creează ChatGPT-ul”, detaliază el.

Vibe tineresc și pleiadă de oficialități la Olimpiada de AI de la Cluj

Deschiderea oficială a avut loc în Auditorium Maximum, una dintre clădirile centrale ale UBB, gazdă și partener al evenimentului prin Facultatea de Matematică și Informatică, alături de Ministerul Educației și Asociația Nitro, specializată în promovarea AI.

Alături de tineri și mentorii lor, flancați de steaguri, la deschidere au participat numeroase oficialități: primarul Emil Boc, rectorul UBB, Daniel David, consilieri din Administrația Prezidențială și Ministerul Educației, precum și specialiști români și străini în IT.

Organizatorii sunt convinși că Olimpiada Internațională Central-Europeană (CEOAI) va deveni un reper global în domeniu. Ei fac o paralelă cu Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI), inaugurată la mijlocul anilor ’90 tot la Cluj.

„Nu sunteți oaspeţii acestui eveniment, ci fondatorii lui. Când această competiţie va creşte mult mai mult decât ne imaginăm acum, oamenii se vor uita în urmă, la acest oraş, la această sală şi la voi şi vor spune: aici a început”, le-a transmis Bogdan Miron liceenilor așezați cuminți în bănci. Ulterior, aceștia vor trece în fața ecranelor din laboratoarele Centrului Regional pentru Industrii Creative (CREIC), situat la marginea Clujului, unde va avea loc competiția propriu-zisă.

Miza organizării evenimentului este ca tinerii să nu fie doar spectatori la schimbările generate de AI, ci să modeleze ei înșiși modul în care aceste transformări se produc și le impactează viața, mai spune el.

De la limitele etice, la combaterea „virușilor sociali”

Festivitatea a debutat cu imnul național al României, urmat — spre surprinderea audienței pregătite să se așeze — de cel al Europei. Rectorul UBB, Daniel David, a subliniat specificul multicultural al universității și rolul de pionierat al acesteia în promovarea programelor educaționale de AI la nivel național.

„Inteligența artificială nu este bună sau rea în sine. Este important nu doar să o dezvoltăm tehnic, ci să includem și limite etice. E responsabilitatea noastră să ne asigurăm că dezvoltarea AI este pentru binele umanității și nu un pericol, așa cum se discută”, a punctat rectorul.

Consilierul prezidențial pe Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a reamintit că reprezintă un președinte medaliat la competiții internaționale de matematică — disciplina din care își trag seva informatica și AI-ul. El a oferit și o notă politică discursului, exprimându-și speranța că viitorii specialiști vor ajuta la combaterea unor „viruși sociali” precum naționalismul, extremismul și populismul, amplificați uneori de algoritmi și rețelele sociale.

Aproape zece vorbitori au urcat pe scenă înainte ca un moment de muzică instrumentală să delimiteze partea festivă de cea tehnică. „Oare nu puteau găsi niște piese mai alerte pentru ora asta?”, s-a întrebat, retoric, o persoană din sală.

În imagini, delegațiile din Grecia, Ungaria și Puerto Rico, la Olimpiada de AI de la Cluj.

Cele patru litere „T” ale Clujului și abordarea umanistă

Primarul Emil Boc a urcat la pupitru, după ce și-a potrivit tricolorul peste costum. Obișnuit să își sintetizeze mesajele în acronime diverse, de această dată în limba engleză, edilul a prezentat Clujul ca fiind orașul celor „patru T”: Talents (aproape 100.000 de studenți), Tehnologie (folosită pentru creșterea calității vieții), Toleranță (un loc unde fiecare se simte acasă) și Trust (încredere în administrație și comunitate).

„Atunci când vorbești despre AI nu poți greși, pentru că nimeni nu știe exact cum va evolua”, a glumit fostul premier, sublininiind însă că este greu de definit ce va însemna să fii uman într-o eră super-tehnologizată. „Viitorul nostru e în mâna voastră. Veți avea joburi care încă nu există și veți construi o lume în care totul se va schimba. Păstrați abordarea umană în orice implică AI.” Primarul a stârnit aplauze felicitând părinții veniți de la mii de kilometri: „Investiția în educație este singura neamenințată de faliment.”

Concurenți de 13 ani: „Ăștia sunt genii!”

Membrii echipelor sunt, în general, elevi în clasele a XI-a sau a XII-a, însă există și excepții frapante. În delegația Emiratelor Arabe Unite, concurenții au doar 13, 14 și 15 ani. „Ăștia sunt genii”, șușotesc două voluntare, în timp ce mezinii se pozează cu părinții la panoul oficial. Adulții din delegație explică, zâmbind, că s-a ajuns la această vârstă fragedă și din motive birocratice legate de vize și condiții de zbor, însă băieții sunt extrem de pasionați. „Au venit pentru experiență, nu au presiunea de a câștiga. Totuși, ieri la antrenament nu au ieșit ultimii”, spun ei.

La câțiva metri distanță, cei patru componenți ai delegației Greciei schimbă ultimele impresii. „Nu se predă AI în liceele de la noi (la fel ca în România, n.r.) dar am mai participat la competiții similare”, spune Giorgios (18 ani), proaspăt absolvent. „AI-ul poate fi și bun, și rău. Noi încercăm să ne concentrăm doar pe lucrurile pozitive.”

Câștigătorii primei ediții vor fi recompensați cu medalii sâmbătă, 18 iulie. Deși din boardul competiției fac parte cele 21 de țări europene participante, concurenții din statele non-UE au exact aceleași șanse la podium.

Bogdan Miron spune că participanţii sunt „cei mai buni copii din ţara lor” şi au fost selectaţi la nivelul fiecărei ţări în parte, nu doar pe competenţe informatice, ci specifice de AI. Cele mai bune soluţii vor fi desemnate cele care dovedesc cea mai mare acurateţe în modelele generate, pe baza unor criterii obiective, stabilite pe interfaţa de lucru dedicată.

Competiția utilizează o platformă open-source, astfel încât „oricine vrea și crede că poate, are libertatea să îmbunătățească soluțiile pe care le propunem”, conchid organizatorii.