Avertisment de la Pentagon: Nu pierdeți vreme și bani cu strategii care ocolesc SUA

Subsecretarul de Stat pentru Apărare al SUA care s-a aflat în spatele Strategiei Naționale de Apărare și susține retragerea unei bune părți a trupelor și tehnicii militare americane din Europa, inclusiv din România, a criticat în termeni duri strategia unor aliați, fără a arăta cu degetul către o anumită țară.

Strategia „puterilor de nivel mediu” este o iluzie

Într-o postare pe social media, Elbridge Colby a spus că așa-zisele ”puteri de nivel mediu” nu-și vor putea spori influența printr-o strategie colectivă.

Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Colby a spus a declarat că este ”multă agitație în jurul unei așa-zise strategii colective a «puterilor de nivel mediu» în această perioadă”. ”La Departamentul de Război, nu considerăm că aceasta este o posibilitate serioasă. Mai degrabă, ne preocupă faptul că unii aliați și parteneri ar putea crede că este și ar putea risipi timp, bani și capital politic valoros pe o distragere de la adevăratele priorități”, a scris Colby pe X.

”Din punctul nostru de vedere, o strategie colectivă a puterilor de nivel mediu se bazează pe o înțelegere greșită a relațiilor internaționale. Suntem realiști flexibili. Prin urmare, privim scena internațională prin prisma intereselor, geografiei, economiei, puterii militare etc. «Puterile de nivel mediu» nu au o bază coerentă pentru aliniere”.

Numărul doi din Pentagon: aliații nu pot concura cu SUA

”De asemenea, experiența noastră arată că această idee nu este susținută de realitate. Observăm o creștere a dorinței de implicare alături de Statele Unite, nu o diminuare a acesteia”. ”Sub conducerea președintelui Trump, țările nu doar văd valoarea implicării americane, ci nu mai pot considera acest lucru ca fiind garantat. Vedem, fără îndoială, o cerere extrem de puternică și în continuă creștere pentru prezența militară și implicarea SUA în întreaga lume”, a scris numărul doi al Pentagonului.

Colby a mai scris că ”companiile americane se află în fruntea tehnologiilor avansate” și a susținut că ”nu există o alternativă credibilă în lumea liberă la tehnologia americană și la implicațiile sale pentru apărare”. ”Este limpede că nicio altă țară sau grup de țări nu poate concura cu baza industrială de apărare a SUA, nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ”.

Dezvoltați industria de apărare, dar nu încercați să înlocuiți America

Colby a distribuit un link către un articol Politico în care șeful Forțelor Aeriene ale Germaniei afirmă că nu mai este timp pentru dezvoltarea unor noi sisteme de armament care să contracareze Rusia și că soluția, în prezent, este achiziționarea celor mai performante sisteme deja disponibile, precum avioanele de luptă americane F-35.

A scris că aliații ar trebui să continue să își dezvolte propriile baze industriale de apărare pentru a consolida securitatea colectivă, dar a adăugat că acest lucru ar trebui făcut ”în moduri care să completeze și să fie compatibile cu baza industrială de apărare a Americii, nu prin încercări zadarnice de a o replica sau de a o înlocui”.

NATO se rupe între două viziuni

Comentariile lui Colby vin imediat după summitul NATO de la Ankara, acolo unde președintele Donald Trump a declarat că s-a văzut ”unitatea” liderilor Alianței.

Însă o analiză publicată de Foreign Policy arată că Ankara a însemnat o ruptură în alianță. Totul pleacă de la întrebarea ce încearcă țările NATO să facă cu fondurile tot mai mari alocate apărării? În mai puțin de doi ani, Canada și Europa au majorat cheltuielile pentru apărare cu 1.200 de miliarde de dolari. Este suficientă sublinierea majorării bugetelor apărării? Sau acești bani trebuie să ia cat mai repede calea unor contracte? Iar cât mai repede înseamnă contracte cu companii din SUA, câtă vreme baza industrială europeană nu poate face față unei cereri foarte mari.

Rutte: nu există NATO fără America

Mark Rutte, secretarul general NATO, arată că aceste investiții în apărare nu urmăresc înlocuirea capabilităților SUA din Europa, ci sunt menite să întărească angajamentul american, în special cumpărând cu acești bani cat mai multe arme americane.

Carney: ”Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună”

De cealaltă parte este premierul canadian Mark Carney. La Ankara, el a încercat să convinga ”puterile de nivel mediu” din NATO să se unească în fața Statelor Unite și a agresivității cu care Washingtonul își urmărește interesele. Aliații SUA din NATO trebuie să-și dezvolte o apărare independentă de SUA, nu doar să-și ia măsuri de precauție pentru cazul unei reduceri a angajamentului militar american, crede Carney.

Viziunea canadianului este împărtășită de președintele francez Emmanuel Macron, cel care a vorbit mult timp despre ”autonomia strategică” a Europei și despre ”moartea cerebrală a NATO”. Viziunea lui Rutte este împărtășită de premierul britanic Keir Starmer, iar Andrew Burnham, succesorul său în fruntea guvernului, pare să aibă aceeași viziune. La Ankara, Carney a susținut și înființarea unei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență, pentru care a semnat și România. Pe de altă parte, Polonia, Marea Britanie, Olanda și Finlanda susțin un așa-zis Mecanism de Apărare Multilateral. Acesta ar atrage capital privat în industria de apărare, ar ajuta la achiziții comune si ar crea stocuri comune de muniție și echipamente, în afara cadrelor naționale.

Replica SUA: Nu există o ”a treia cale” între marile puteri

Colby nu a criticat un stat aliat anume în postarea sa pe X. Însă insistența asupra conceptului „puteri de nivel mediu” indică spre premierul canadian Mark Carney, fost guvernator al Băncii Angliei. Carney a vorbit despre ”puterile de nivel mediu” la Forumul Economic Mondial de la Davos, la începutul acestui an. A fost celebrul discurs în care vorbea despre dispariția ordinii bazate pe reguli, despre o ”ruptură” a sistemului dominat de SUA și necesitatea unei strategii colective a ”puterilor de nivel mediu”, pentru a evita coerciția economică americană. Printre aceste puteri medii se numără Canada, Australia, Japonia, dar și aliati europeni ai SUA precum Germania, Franța sau Marea Britanie, Italia.

”Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că, dacă nu suntem la masa unde se iau deciziile, vom ajunge în meniu”, a spus Carney în discursul său. ”Într-o lume marcată de rivalitatea dintre marile puteri, țările aflate între acestea au de ales: fie concurează între ele pentru a câștiga bunăvoința celor mari, fie își unesc forțele pentru a crea o a treia cale, una care să aibă impact”. Pe 14 iulie, eminența cenușie a Pentagonului a dorit să atragă atenția că Statele Unite nu sunt de acord cu asemenea a treia cale.