Potrivit politologului american Robert Pape, probabilitatea ca trupele terestre americane să ajungă în Iran este de 70%. Acest lucru s-ar putea întâmpla în decurs de o lună, poate chiar până la sfârșitul acestei săptămâni. Al doilea scenariu oferit de el este mai sumbru: dacă trupele se retrag, el se așteaptă la un atac cu numeroase victime. Și nu neapărat în Orientul Mijlociu.
Pape este cercetătorul de la Universitatea din Chicago. Începând din 2001 a oferit consultanță guvernelor americane pe probleme de strategie militară. De 20 de ani, el analizează scenarii privind un război aerian împotriva Iranului. Predicția sa privind războiul din Iran a fost făcută pe 23 iulie, în pocastul ”Diary of a CEO”, la cinci luni de la începutul atacului american asupra Iranului. Ceea ce a spus în două emisiuni precedente s-a adeverit: supraviețuirea regimului Iranian, extinderea războiului și lipsa unor efecte decisive ale atacurilor aeriene.
Iranul a ieșit mai puternic după bombardamente
Înainte de acest al treilea razboi din Golf, Iranul nu controla Strâmtoarea Hormuz și nu percepea taxe acolo. După primele bombardamente, situația s-a schimbat rapid. ”Spun asta fără nicio bucurie. Nu există absolut nicio îndoială că Iranul este mai puternic astăzi decât înainte de începerea războiului din 28 februarie”, spune Pape.
Traficul prin strâmtoare, prin care trece aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, este blocat de la începutul lunii martie. Iranul are nevoie doar de o parte din arsenalul său – drone, mine marine și rachete antinavă – pentru a menține presiunea în strâmtoare.
Decizia finală nu aparține generalilor, spune Pape, ci companiilor de transport și asiguratorilor, care prefer să evite riscurile. El susține că bombardamentele nu au schimbat fundamental situația, deoarece dronele iraniene pot fi ascunse într-un teritoriu vast, muntos și plin de peșteri. ”Este ca ;i cum ai căuta o mașină prin toată California”, spune Pape. Iranul are o suprafața o dată și jumatate mai mare decât California. Iar estimările Pentagonului indică o producție iraniană de până la 55.000 de drone anual, cifră care nu a fost verificată independent.
Vance și Trump au negociat ca niște afaceriști, iranieni ca niște strategi
Vicepreședintele american JD Vance a negociat un acord cu Iranul. Donald Trump l-a semnat la Versailles, la summitul G7, in iunie. Potrivit lui Robert Pape, Vance a crezut în înțelegere, dar aceasta seamănă mai mult cu o negociere imobiliară. Adică SUA dau Iranului cele 300 de miliarde de dolari înghețate în schimb. De partea cealaltă, Iranul consider că este un acord într-un război, unde contează echilibrul de putere.
Acel memorandum de înțelegere prevedea că Iranul va asigura tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz timp de 60 de zile, fără taxe, iar ulterior Iranul și Omanul urmau să stabilească tarifele. Pape susține că acordul favoriza astfel dominația regională a Teheranului. Trump a semnat, invocând criza petrolului. Însă Pape spune că administrația Trump a început să ocolească prevederile acordului chiar din primele 48 de ore. ”Trump a acceptat înfrângerea pentru aproximativ o zi. Apoi a încercat aproape imediat să o anuleze. Și astfel am revenit la război”, afirmă Pape.
Libanul și primele fisuri ale acordului
La punctul 1, Memorandumul prevede încetarea permanentă a operațiunilor militare, inclusiv pe frontul din Liban. SUA, Iranul și aliații lor se angajează să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Libanului și să renunțe la orice acțiune militară împotriva sa. Insa Secretarul de stat american Marco Rubio a promovat un acord-cadru pentru Liban care instituie prezența militară israeliană.
Trump a încălcat acordul privind Hormuz și fondurile iraniene
Trump a trimis nave în strâmtoare fără consultări cu Iranul și s-a lăudat cu acest lucru pe platforma Truth Social. Asta desi Articolul 5 al Memorandumului prevedea că Iranul si Omanul vor organiza si admninistra strâmtoarea. Apoi, administrația Trump a legat eliberarea fondurile iraniene înghețate de achiziționarea de cereale americane, deși articolul 11 garantează Iranului dreptul exclusiv de a decide asupra utilizării acestor fonduri. Președintele american Donald Trump a declarat pe 23 iunie că orice fonduri iraniene deblocate vor fi folosite pentru achiziționarea de porumb, soia și grâu americane. Banii, a spus el, vor fi păstrați ”într-un cont controlat de Washington” și cheltuiți ”exclusiv” pentru alimente și produse medicale americane.
Criza petrolului amenință Europa. Putin o va accentua
Dimensiunea economică a crizei este cea mai îngrijorătoare. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite redirecționează acum aproximativ 7 din cele 20 de milioane de barili de petrol transportați zilnic prin Strâmtoarea Hormuz, folosind conducte către Marea Roșie și Fujairah. Potrivit lui Robert Pape, rebelii houthi ar fi blocat această alternativă cu câteva ore înaintea înregistrării.
Rezervele de siguranță se reduc. Statele membre Agenției Internașionale pentru Energie au contribuit cu 400 de milioane de barili. Rezerva SUA este acum la aproximativ 300 de milioane de barili, cel mai scăzut nivel din 1983. ”Suntem ca pe Titanic, chiar înainte de aisberg si nu sunt suficiente veste de salvare”, spune Pape.
Europa se confruntă și cu un alt risc. O mare parte din capacitatea mondială de rafinare se află în Golful Persic, iar rafinăriile rusești sunt lovite de drone ucrainene. Pape avertizează că Putin ar putea intensifica presiunea în toamnă, când criza petrolului și obligațiile financiare pentru Ucraina se vor suprapune.
Posibil val de atentate după o intervenție terestră a SUA
În Golful Oman ar fi pregătiți aproximativ 5.000 de pușcași marini și 4.000 de militari ai Diviziei 82 Aeropurtate, iar portavioane și distrugătoare au fost mutate în zonă. Robert Pape consideră că această desfășurare indică posibilitatea capturării unei fâșii de coastă în sud-estul Iranului, deși militar ar fi o misiune fără șanse și ar costa vieți americane. El avertizează și asupra riscului atentatelor sinucigașe, pe care le numește ”cancerul pulmonar al terorismului”. Trupele terestre pe teritoriu străin pot duce la astfel de campanii. Pape sugereaza ca avertismentele ca Iranul ii va da Americii „o lecție pe care să nu o poată uita” sunt inspirate din atentatele organizatiei Stat Islamic in Europa si in SUA.
Alegerile din SUA, factor al escaladării
Potrivit lui Robert Pape, totul se îndreaptă spre alegerile de la jumătatea mandatului. Dacă prețul benzinei crește, republicanii ar putea pierde cel puțin o cameră a Congresului, iar un Congres controlat de democrați ar putea opri finanțarea războiului, așa cum s-a întâmplat în 1974. Trump ar putea bloca această decizie prin veto și prin folosirea atribuțiilor prezidențiale, ceea ce Pape crede că va duce la o posibilă criză constituțională.
În cazul unui atac masiv al SUA în Iran, calculele politice s-ar schimba. Numărul mare de victime ar putea crește temporar sprijinul pentru război. Pape îl compară pe Trump cu Lyndon Johnson, care a continuat escaladarea în Vietnam pentru a evita imaginea unui lider care capitulează.
Predicția lui Robert Pape este o operațiune terestră împotriva uneia dintre insule sau a unei porțiuni de coastă. Totul sub presiunea ca președintele Trump să obțină un rezultat care să poată fi prezentat drept succes. Acest succes nu trebuie să fie real, ci doar vizibil. Speranța reală pentru iranieni este de căutat peste cinci-zece ani. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât termenul de zece ani devine mai probabil, spune Pape.