De ce a putut fi doborâtă drona de această dată. Ce condiționări au piloții

Generalul Virgil Bălăceanu a explicat pentru Cotidianul că drona a putut fi doborâtă acum, față de celelalte dăți, deoarece durata de zbor a fost mult mai mare, așa că a permis intervenția.

„Mult mai mare comparativ cu drona de la Galați. Și altitudinea cred că a fost mai mare. Pentru că, în cazul dronei de la Galați, vorbim de o perioadă de posibilă lovire, fereastră de oportunitate, să-i zicem așa, de patru minute. Iar după aceea, drona a intrat într-o zonă foarte dificil de a fi lovită, fiind pe ramura descendentă, pe traiectoria descendentă.

De data aceasta, a existat o perioadă de oportunitate mult mai mare, care a permis, cel mai probabil, ca după ce s-au primit datele de la sistemul de supraveghere și avertizare timpurie de la radare, eventual de la alți senzori, drona a fost identificată și preluată pe radarele Eurofighter, ulterior pe radarele F-16, unul dintre ele executând misiunea de lansare a rachetei și de doborâre a țintei”, a specificat generalul.

De ce a fost doborâtă după mai bine de o oră

Întrebat de ce drona a evoluat în spațiul aerian național mai bine de o oră și 20 de minute de când a fost detectată de către radarele Armatei, Virgil Bălăceanu a răspuns că motivul este legat de altitudinea la care zbura drona și care nu demonstra că avea o țintă în zona respectivă.

„Pentru că drona, când lovește un obiectiv, de la altitudinea de zbor de croazieră trece la o altitudine mică, să-i spunem altitudine de lovire. Și asta a permis piloților, dar și celor din centrul de comandă aeriană, să concluzioneze că acest zbor este un zbor care nu arăta că este pregătit pentru lovire. Atunci s-a luat decizia de lovire a dronei într-o zonă nelocuită, astfel încât resturile să nu producă daune colaterale.

A fost un caz fericit, dar trebuie să plecăm de la realitatea unei misiuni îndeplinite, fiind o misiune îndeplinită pentru prima dată în spațiul aerian al României, existând, însă, un precedent al îndeplinirii unei asemenea misiuni în spațiul aerian baltic. Și atunci, drona care a fost doborâtă în spațiul aerian baltic a pătruns destul de mult în spațiul aerian înainte de a fi doborâtă. Condițiile tehnice sunt mult mai bune atunci când drona zboară la o altitudine mai mare și are o durată de traiect mult mai îndelungată”, a mai spus generalul.

Specialistul adaugă că „ar trebui să fim în măsură să acționăm și în condițiile unor ferestre de oportunitate foarte mici”.

„Sigur, cu luarea în calcul să nu avem daune colaterale. Este o problemă foarte complexă când acționezi într-un timp scurt, într-o zonă în care nu e sigur că nu vor fi și daune colaterale sau chiar încălcări ale spațiului aerian al unui stat vecin”.

Cât de mult poate fi controlat unde cade drona doborâtă și cât de dificilă este o astfel de misiune? Dacă discutăm cu cei doi piloți care au îndeplinit misiunea, nu este o misiune extrem de dificilă.

Condiționările piloților

Generalul Bălăceanu precizează că în cadrul acestor misiuni, piloții sunt condiționați de anumite reguli.

„Dacă discutăm cu cei doi piloți care au îndeplinit acum misiunea, nu este o misiune extrem de dificilă. Dacă discutăm cu pilotul care n-a lansat racheta, în cazul de la Galați, este o misiune dificilă. Pentru că sunt niște condiționări tehnice și niște reguli de angajare pe care trebuie să le respecți. Este foarte dificil să iei o asemenea decizie tu, ca pilot, când nu sunt întrunite toate condițiile, dar, sigur, drona să producă victime umane”, spune el.

Ro-Alert în mai multe județe

Bălăceanu spune că s-a dat Ro-Alert în șase județe, pentru că s-a plecat de la interpretarea traiectoriei care nu e cunoscută dinainte. Astfel, s-a dat alerta înainte ca drona să ajungă în spațiul aerian al județului respectiv și s-au luat măsuri de prevenire.

„Dacă traiectoria n-a trecut prin toate spațiile aeriene ale acestor județe, au fost și niște măsuri suplimentare. Pentru că traiectoria înseamnă o anumită probabilitate pe care eu nu o știu în totalitate, adică nu am datele certe ale traiectoriei, pentru că nu eu sunt cel care a pregătit misiunea.

Eu pot să fac o interpretare, iar interpretarea este destul de largă. Ca atare, iau măsuri de prevenire, Ro-Alert, care ar însemna aplicarea unor măsuri de protecție civilă în zonele cele mai probabile unde poate să ajungă drona”, mai explică generalul.