Henry Kissinger vede cum criza coronaviruslui amenință ordinea mondială liberală și îi cere președintelui Trump să facă tot ce poate, chiar prin lansarea unui noul Plan Marshall, pentru a-și solidariza aliații și a-i convinge că Unchiul Sam poate încă să conducă trupele spre victorie. Fostul secretar de Stat Kissinger face acest apel într-un editorial publicat de The Wall Street Journal.
Un noul Plan Marshall și un nou Proiect Manhattan
”Învațând din lecțiile Planului Marshall și ale Proiectului Manhattan, SUA sunt obligate să susțină un efort important în trei domenii. Primul, să sporească rezistența globală la bolile infecțioase (…) Al doilea, să vindece rănile economiei mondiale (…) Al treilea, să mențină principiile ordinii mondiale liberale”, scrie Kissinger.
”Amenințarea la adresa sănătății oamenilor, va fi – sa sperăm – temporară, dar tulburarea politică și economică pe care a provocat-o ar putea dura vreme de generații. Nicio țară, nici măcar SUA, nu poate să învingă virusul printr-o acțiune pur națională. Necesitățile momentului trebuie abordate împreună cu o viziune și un program de colaborare globală”, mai scrie Kissinger.
Kissinger a criticat administrația Trump pentru politica izolaționistă, cea care a permis Chinei să umple golul lăsat de SUA la conducerea lumii. Însă Kissinger nu a criticat deloc decizia administrației Trump de a impune, în plină pandemie, noi sancțiuni Iranului sau Venezuelei. Or, și aceste măsuri au permis Chinei să se afirme ca un soi de campion al luptei împotriva virusului, printr-o ”diplomație a măștilor”.
Încrederea și solidaritatea socială
Kissinger are un sfat pentru administrația SUA: ”Acum, într-o țară scindată, este necesară o guvernare eficientă și vizionară pentru a depăși obstacolele de o magnitudine fără precedent. Este crucială menținerea încrederii populației, pentru a face să reziste solidaritatea socială, relatiile dintre societăți, stabilitatea și pacea internațională”.
Ce înseamnă menținerea ”încrederii publice” și a ”solidarității sociale” pentru Henry Kissinger, se întreabă autorul unei analize publicate de Eurasia Review. Să însemne o campanie de PR care să-i facă pe cei care cred tot ce li se spune să fie de acord cu liderii?
Jurnalistul Pat Buchanan face o critică dură a opiniilor lui Kissinger. ”Susținerea încrederii… Dar cum să mai avem încredere în adversarul nostru China, după mușamalizarea criminală a amenințării virusului din Wuhan? Cum să mai avem încredere în acest regim care a data vina pe trupele Armatei SUA că au adus virusul in Wuhan? Văzând cum au acționat guvernele în această criză, expresia care îmi vine în minte nu este «încrederea publică», ci «fiecare pentru el»”, scrie Pat Buchanan. Și chiar The Wall Street Journal, ziarul care i-a dat tribună lui Kissinger, a sumarizat modul în care au acționat guvernele din Europa: au închis unilateral granițele, au reținut în țară toate echipamentele medicale, au lăsat oameni blocați departe de țară. Când Italia și Spania au cerut ajutor, vecinii lor de la nord s-au făcut că nu le aud. Fiecare pentru el. Grecia a folsosit forța armata pentru a împiedica refugiații sirieni din Turcia să intre în țară, Human Rights Watch a vorbit despre agresiuni sexuale și jafuri asupra imigranților, însă UE a tăcut de aceasă dată. Din nou, fiecare a fost lăsat pe cont propriu. Iar China controlează producția mondială de medicamente, delocalizată aici de puterile vestice. Din nou, fiecare pentru el.
Kissinger: democrațiile să susțină valorile iluministe
Care este soluția lui Kissinger? ”Democrațiile lumii trebuie să apere și să susțină valorile Iluminismului. Renunțarea la contrabalansarea puterii cu legitimitatea va duce la dezintegrarea contractului social, atât pe plan intern, cât și internațional”.
Ce vrea să spună Kissinger prin ”valorile iluministe”? ”Să fie oare ceea ce vedem în fotografiile de la Abu Ghraib sau în imaginile din Falluja sau în rapoartele despre închisorile secrete unde agenții serviciilor americane îi băteau pe cei răpiți? Se pun în practică valorile iluministe la Guantanamo, sau la baza aeriană de la Bagram, sau în Mosul, care a fost transformat în ruine de bombardamentele SUA? Kissinger poate să vorbească cât vrea despre valorile iluministe, dar el știe dintr-o experiență nemijlocită că acestre valori au fost cocoțate pe un munte de cadavre ale celor care s-au sacrificat în numele ordinii mondiale liberale”, scrie Eurasia Review.
Ceea ce se întâmplă în primăvara anului 2020 nu este despre valori iluministe, ci despre modul în care ”fiecare națiune trebuie să dețină tot ce este necesar pentru aprovizionarea națională”, scrie Pat Buchanan. ”Astăzi, frontierele au fost întărite pretutindeni, iar națiunile se luptă feroce pentru măștile N95 și pentru ventilatoare. Liderii autoritari adună mai multă putere. Familia, credința și națiunea au un ascendent asupra oricăror alte lucruri”.
Statul națiune este un ”mit” și un ”anacronism”
Kissinger nu este de acord cu această viziune. El spune că ”cetatea” este un ”anacronism” și o ”legendă”. ”Mitul fondator al guvernului modern este o cetate suficient de puternică pentru a proteja cetățenii de inamicii din exterior. Pandemia aceasta a dus la renașterea cetății într-o epocă în care prosperitatea depinde de comerțul global si libertatea de mișcare a oamenilor”, scrie el.
”Kissinger se teme că libertatea de mișcare și comerțul global sunt acum pe un pat de terapie intensivă, așteptând să fie eutanasiate de milioane de șomeri americani care au văzut cum locurile de muncă le-au fost luate prin delocalizare sau furate în paradisuri fiscale. Chiar și acum, când economia americană e oprită și oamenii rămași fără slujbă așteaptă la ușă ca Uncle Sam să le aduca pomana de 1.200 de dolari, Kissinger nu renunță să vorbească despre minunata Noua Ordine Mondiala care a întărit securitatea, ordinea, bunăstarea și justiția”, scrie Eurasia Review.
”Este o legendă ideea statului națiune, al cărui rol principal este să apere sănătatea, siguranța și securitatea cetățenilor? Sau adevărata legendă este ideea unei Noi Ordini Mondiale a țărilor care călătoresc liber și fac fericite comerț într-o federație mondială?”, se întreabă și Pat Buchanan. ”În această criză începem să vedem mai limpede, nu doar printr-o sticlă afumată. Ca în mai toate războaiele, acum este vremea oamenilor de acțiune, nu a vorbitorilor, într-o lume în care statele se luptă unul cu altul pebtru echipamente medicale critice, este vremea guvernatorilor, nu a vorbelor și a legislatorilor”, scrie Buchanan.
”Cât îl privește pe Donald Trump, elitele îl critică brusc că nu a fost suficient de dictatorial. Trump, acuză ei, nu a invocat suficient de repede Defense Production Act. Nu a făcut uz de autoritate pentru a le dicta companiilor americane ce să producă. Nu a închis țara suficient de repede. Nu a dat suficient de repede ordin guvernatorilor care au amânat închiderea statelor lor.
Se spune că acum oamenii mor pentru că Trump nu a devenit mai repede autocratul pe care progresiștii îl acuzau că ar fi în timpul audierilor pentru impeachment, cu nu mai mult de două luni în urmă”, încheie Buchanan.
Un mare criminal sef al politicii externe amerloce 30 de ani un criminal din aceeasi speta a neamului lui beria,yogoda,trotzky,lenin,ana pauker,algbright.soros…….