La ce sunt buni directorii, dacă economia stă pe loc?

”Ne place să credem că societățile noastre sunt niște meritocrații, însă ce înseamnă asta într-un sistem a cărui natura devine tot mai mult una administrativă? Economiile bine dezvoltate văd cum productivitatea lor scade cu timpul. La ce sunt bune slujbele administrative dacă ele nu ajută la creșterea productivității economiilor noastre? Care este meritul muncii administrative, câtă vreme se pare că nu ajută la creșterea economică?”, scrie Eurointelligence.

”Inovația și reglementările s-au bătut cap în cap tot timpul. Legile sunt pentru a-i proteja pe clienți, adică populația. Însă legile pot să sufoce inovația necesară pentru a găsi noi soluții. Sarcinile administrative necesită timp care ar putea fi folosit în scopuri productive. Am ajuns acum să petrecem mai mult timp în Europa completând formulare decât o făceam în urmă cu zece ani.

Slujbele administrative sunt bine plătite. Dar pentru ce? Companiile angajează oameni pentru departamentele de control , certificare, pentru a le gestiona finanțele într-un mod optim sau pentru a avea grijă de resursele umane. Există o echipa de manageri care face planuri și care una care ia decizii despre cum să aducă finanțare mai multă sau să economisească bani. Sunt managerii de proiecte, dar și cei care scriu rapoarte. Munca propriu-zisă este deseori făcută fie de străini sau de inteligenta artificială, fie este delocalizată în alte țări, unde costurile sunt mai mici.

Pe termen scurt, este logic să faci această diviziune a muncii: administratorii se pot concentra pe sarcini majore, în vreme ce muncitorii străini sunt plătiți mai bine decât în țările de origine. Însă pe termen lung asta înseamnă că forța de muncă autohtonă își va pierde deprinderile cu care ar putea inova și ar putea rezolva problemele economiei. Nici nu mai știm cum să ne întreținem locuințele, pentru că am transferat aceasta sarcină unor menajere ți oameni buni la toate veniți din alte țări.

În urmă cu 30 de ani, patronul unei mici companii le cerea copiilor lui să muncească în producție și abia apoi aveau voie să treacă la nivelul administrativ. Acum avem școli care îți oferă din prima programe de leadership. Însă conducere peste ce? Studenții învață lucruri despre lumea afacerilor, dar nu învață nimic despre cum să aplice aceste cunoștințe în lumea reală. Și nu înțeleg cu adevărat nici cum funcționează piețele.

Problema începe în sistemul de educație și va deveni mai gravă pe măsură ce se va dezvolta inteligența artificială. Nu mai trebuie să știm de toate, pentru că putem cere ChatGPT să ne ajute să scriem o recenzie sau un referat. Tinerii pot să învețe cum să pună întrebări bune pentru ChatGPT, însă nu vor avea cunoștințele pe care să-și construiască propriile abilități de rezolvare a problemelor.

Birocratizarea aceasta continuă în toate domeniile. Băncile, spre exemplu, au nevoie de mai puțini analiști, pentru că inteligența artificială le poate face treaba. Avocații debutanți nu mai încep să lucreze la nivelul pregătirii contractelor, pentru că asta face inteligența artificială. Însă după ce criterii vom considera că un avocat este bun, câtă vreme el nu va ști detaliile acelor contracte?

Asistăm la accentuarea unei tendințe care a început în SUA, cu absolvenții de universități. Acum, tinerii încep să se gândească că poate fi mai bine să înceapă să lucreze ca instalatori decât să se împrumute la bancă pentru a face studii lingvistice.”