Laureat al Nobelului pentru Economie: Bancherii se comportă ca niște feudali

Laureat al Nobelului pentru Economie în 2013, Robert J Shiller, profesor de economie la Yale University, încearcă să estimeze consecințele pe care le are alegerea activităților financiare speculative de către un numar îngrijorător de mare de studenți străluciți, într-un articol publicat de Project Syndicate si preluat de La Tribune.

”Se poate oare ca prea multe dintre mințile noastre cele mai competente să se îndrepte către cariere din doemniul finanțelor – și mai cu seamă în zona speculei și a altor activități presupus ”neproductive”?

În SUA, 7,4% dintre salariile angajaților din 2012 au fost vărsate în conturile persoanelor care lucrează în finanțe și în asigurări. Se poate ca această cifră să fie prea mare, dar problema reală este că acest raport este și mai mare printre oamenii cei mai bine formați și mai competenți, care acum practică activități care sunt socialmente inutile, dacă nu dăunătoare.

Într-un studiu care ia în calcul cele mai importante universități americane, Catherine Rumpell arată că, în 2006, în ajunul crizei financiare, 25% dintre absolvenții de Harvard și 24% dintre cei de la Yale și, incredibil, 46% dintre cei de la Princeton vroiau să înceapă o carieră în sectorul serviciilor financiare. Cifrele au mai scăzut ulterior, însă se poate ca acesta din urmă să fie un efect temporar al crizei.
Potrivit unui studiu realizat de Thomas Philippon și Ariell Reshef, o parte din creșterea activității financiare a avut loc în domeniile cele mai speculative, în detrimentul finanțelor tradiționale.
Din 1950 și până in 2006, activitatea de intermediere a creditării (activitățile bancare tradiționale) a scăzut în raport cu ”alte activități financiare” (materiile prime, capitalul cu grad mare de risc, plasamentele private, fondurile de investiții speculative, trusturile financiare și alte activități de investiții, precum băncile de investiții). Mai mult, salariile din aceste ”alte activități financiare” au explodat în raport cu cele practicate în zona intermedierii creditelor.

Cu siguranță, este nevoie de un anumit număr de angajați în activitățile de trading și în cele speculative. Dar de unde să știm dacă nu cumva sunt prea mulți?

Pentru unii, este o problemă morală. A negocia împotriva altora este considerat o activitate intrinsec egoistă, chiar dacă ea poate aduce beneficii sociale indirecte.

Dar, asa cum le place economiștilor să aminteasca, traderii și speculatorii propun un serviciu util. Ei consultă tot felul de informații despre companii și (mai puțin în anumite circumstanțe) încearcă să evalueze valoarea lor corectă. Ei contribuie astfel la alocarea cât mai bună a resurselor societății către companiile cele mai promițătoare.

Dar activitățile acestor persoane presupun și costuri. Un articol publicat în 2011 de Patrick Bolton, Tanto Santos și Jose Scheinkman arată că o parte semnificativă a speculei nu are ca obiectiv decât profitul. Cu alte cuvinte, este o activitate dăunătoare, care nu aduce nimic mai mult decât acumularea unor venituri private de pe urma unor produse care altfel sunt gratuite.

Exemplul calsic este cel a seniorului feudal care montează lanțuri peste albia râului care îi străbate ținutul, iar apoi angajează un colector de taxe pentru a percepe sume de bani în schimbul cărora coboară lanțurile, pentru a permite ambarcațiunilor să treaca sau care blocheză râul pentru câteva minute.

Nu este nimic productiv în acest sistem, nici în lanțuri, nici în ce-l privește pe preceptor. Seniorul nu a realizat nicio îmbunătățire a căii navigabile și nici nu a ajutat pe nimeni în vreun fel, nici direct, nici indirect, cu excepția lui. Tot ce a făcut a fost să găsească un mijloc de a produce bani plecând de la ceva care înainte era gratuit. Daca un numar important de seniori feudali, care stăpânesc zone de-a lungul râului, fac la fel, accesul la acel curs de apă va fi compromis.

Cei care lucrează în ”alte activități financiare” au deseori comportamente similare. Obțin cele mai bune acorduri, creând o ”externalitate negativă” asupra celor care nu le sunt asociați. Dacă activele proaste pe care le resping – spre exemplul subprimele care au dus la criza financiară din 2008 – sunt create și impuse investitorilor mai puțin versați, acești finanțiști nu contribuie la binele societății mai mult decât seniorul care blochează râul.

Într-un articol în curs de apariție, Patrick Bolton aprofundează această viziune pentru a studia atât bancherii, cât și legea Glass-Seagall, care interzice băncilor să se angajeze într-o serie de activități calificate ca fiind ”de investiții”. După ce legea Gramm-Leach-Bliley, din 1999, a anulat legea Glass-Seagall, bancherii se comportă din ce in ce mai mult ca niște seniori feudali. Legea Dodd-Frank, din 2010, a introdus o măsură oarecum similară cu cea din legea Glass-Seagall, interzicând băncilor comerciale să tranzacționeze în nume propriu, însă acest gen de activitate continuă.

Pentru mulți observatori, legea Glass-Seagall nu avea sens. De ce să nu fie autorizate băncile să întreprindă activitățile pe care le doresc, atât timp cât avem regulatori care să se asigure ca aceste activități bancare nu amenință infrastructura financiară în ansamblu?

De fapt, principalele avantaje ale legii Galss-Seagall sunt mai degrabă de origine sociologică decât tehnică, modificând cultura mediului de afaceri într-un mod subtil. Separarea activităților de trading ar fi permis, poate, recentrarea băncilor catre activitățile tradiționale.

Bolton și colegii săi par să aibă dreptate din multe puncte de vedere, chiar dacă, la nivelul actual al cercetării economice, nu suntem încă în măsură să estimăm beneficiile aduse societății de faptul că cei mai străluciți tineri ai noștri fac carieră în acest domeniu al ”altor activități financiare”.

Activitățile speculative au aspectele lor pozitive și incovenientele lor, care sunt greu de cuantificat. Trebuie să fii atent cu reglementările care împietează asupra acestor activități, dar nu trebuie să mai ezităm să stabilim reguli, odată ce situația se clarifică.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.