Legătura dintre cancer şi bolile infecţioase

Potrivit ultimelor cercetări, cel puţin 20% dintre cancere sunt cauzate de boli infecţioase, conform unui comunicat al agenţiei de presă RADOR. Ideea unei legături cauzale între infecţii şi cancer era, doar cu câteva decenii în urmă, respinsă de cercurile medicale şi ştiinţifice ca fiind implauzibilă, şi descoperirea a fost iniţial dată uitării, pentru ca în prezent să devină un concept fundamental din sfera biomedicală.
Dr Richard A. Stein din Departamentul de Biologie Moleculară de la Princeton University explică, într-un articol publicat în numărul din 13 aprilie al revistei medicale cu cea mai mare circulaţie mondială, „Journal of the American Medical Association”, modul în care virusuri sau bacterii cum ar fi Helicobacter pylori declanşează un proces inflamator, care creează modificări cromozomale reversibile ce au ca rezultat modificări în expresia genelor. În cazul infecţiei cu Helicobacter pylori, această inflamaţie creează o zona în mucoasa gastrică în care anumite gene sunt mai intens metilate şi reprezintă regiunea cu un risc crescut de apariţie a tumorilor maligne. Medicamente care blochează inflamaţia, dar nu afectează colonizarea bacteriană, au scos în evidenţă faptul că aceste modificări sunt cauzate nu de agentul patogen propriu-zis, ci de procesul inflamator pe care acesta îl declanşează. Fenomenul are loc prin modificări epigenetice – modificări chimice reversibile ale acidului dezoxiribonucleic – fără să fie necesară prezenţa mutaţiilor pentru a iniţia aceste perturbări. Modificările sunt însoţite de creşterea temporară a nivelului de expresie a unor gene, care de mai mulţi ani au fost implicate în tumorigeneză, şi declanşează un feed-back pozitiv, care se autoamplifică şi persistă chiar şi după ce inflamaţia care a declanşat-o a încetat. Se pare că acesta reprezinta un mecanism comun, pe care mai multe microorganisme le utilizează în procesul de transformare malignă.
Modificările epigenetice au fost studiate în principal în cazurile virusului care provoaca hepatita B, ale papilomavirusurilor şi al virusului Epstein-Barr. Peste 2 milioane de persoane din întreaga lume sunt infectate cu virusul hepatitei B, iar riscul de carcinom hepatocelular este de aproximativ 100 de ori mai mare la purtătorii cronici.
Papilomavirusul uman este considerat a fi unul din cei mai frecvenţi agenţi de natură infecţioasă care produc cancer. Anumite tulpini de papilomavirus au fost implicate cauzal în peste 70% din cancerele de col uterin, în majoritatea cancerelor rectale şi în papilomatoza respiratorie. S-a constatat că papilomavirusul este un agent de cauzalitate într-un număr semnificativ de cancere ale gâtului şi ale capului, mai ales la pacienţii tineri, şi a fost de asemenea asociat, de foarte curând, şi cu cancerul mamar.
Virusul Epstein-Barr, primul virus care a fost asociat cu cancerul la om, infectează aproximativ 90% din populaţie şi a fost implicat în afecţiuni cum ar fi carcinomul nazofaringian sau limfomul Hodgkin.
Faptul că modificarile epigenetice, spre deosebire de cele genetice, sunt reversibile, permite monitorizarea şi modificarea lor în scop preventiv sau terapeutic şi evaluarea lor după tratament, pentru a observa recidivele cancerelor.
În afară de infecţii, modificări epigenetice sunt cauzate şi de mulţi compuşi chimici toxici, un exemplu fiind bisfenol A, a cărui utilizare a fost interzisă în Uniunea Europeană, începând cu 1 martie 2011, în sticlele de plastic pentru lichide şi hrană destinate copiilor mici.
Dupa cum explică Dr Stein pentru RADOR: „Vestea bună este că putem implementa măsuri pentru a modifica expunerea la diverşi factori de risc carcinogeni, cum ar fi infecţiile cu agenti patogeni cu potential oncogenic. Vestea mai puţin bună este că importanţa factorilor de mediu, care deja se ştie că pot cauza sau favoriza apariţia diverselor boli, inclusiv cancer, adesea nu este pe deplin conştientizată”.
Pentru unele categorii de tumori maligne, cum ar fi de exemplu cancerul gastric, deja se ştie că modificările epigenetice mediate de infecţii sunt implicate într-un procent mai mare de tumori decât mutaţiile unor gene care, până de curând, se credea că ar reprezenta unica sau principala cauza a cancerelor respective. „Este necesar să se acorde mai multă atenţie consecinţelor biologice ale agenţilor de mediu, care includ microorganisme şi substanţe toxice, pentru ca modificările epigenetice pe care acestea le declanşează sunt responsabile de un procent mult mai mare de cancere decât se credea până de curând. Descoperiri recente legate de contribuţia pe care aceste modificari epigenetice, împreună cu influenţe genetice cum ar fi mutaţiile, le au în patogeneza diverselor boli, au deschis de curând o nouă eră în medicină şi sănătate publică”, explică Dr Stein pentru RADOR.