Magia marelui şi albului ecran

Semnalăm apariţia unui număr nou, 3/2014, al revistei de cultură cinematografică „FILM”.

Publicaţie trimestrială editată de Uniunea Cineaştilor, revista începe cu un editorial semnat de redactorul-şef Dana Duma, care observă multiplicarea strategiilor itinerante de salvare a spectacolului cinematografic. Digitalizarea cópiilor şi a proiecţiilor face posibilă transformarea României estivale într-un imens cinema în aer liber, reobişnuind spectatorii cu ceea ce e specific privitului filmelor: ”atracţia pânzei luminoase şi receptivitatea noastră dilatată în faţa imaginilor proiectate pe ea”. Pledoaria pentru acest tip de consum cinematografic, în pieţele centrale ale oraşelor sau pe malul mării, adaugă şi alte argumente: “Oricât de atractive, ecranele sofisticatelor dispozitive ale noului mileniu, de la laptop la iPhone, de la telefonul mobil la tabletă, ele nu pot uzurpa magia marelui şi albului ecran în faţa căruia se adună mai mulţi privitori. Cu toată seducţia interactivităţii şi a accesării de fişiere video în reţea, nimic nu poate înlocui vizionarea filmelor cum au fost ele gândite”.

Principalul dosar tematic al numărului, ”Românii văzuţi de alţii: între portret şi stereotip”, este dedicat acelor filme străine care reprezintă românii. Portretele românilor în filmele altora oscilează între imaginea ironico-stereotipică, minată de prejudecăţi de tot felul (semnalate în textul lui Marian Ţuţui, ”Despre clişee şi complexe de inferioritate”) şi încercarea de portretizare cinstită şi nuanţată, analizată de Dana Duma în articolul „O privire empatică”.

Un alt mini-dosar, „Independenţii”, propune o privire asupra acelor filme realizate fără suport finaciar din partea CNC, oprindu-se asupra peliculelor de ficţiune (”Liber sunt, de nimeni nu depand: Filmul independent de ficţiune de după 1989” de Mihai Fulger) sau de animaţie („În lumea animaţiei independente” de Daniel Todoran-Rareş).

Invitată specială a revistei, criticul canadian Christina Stojanova scrie, în „Confruntarea cu trecutul: identitate şi istorie”, despre tendinţa cineaştilor din Europa de Est de a aborda dintr-o nouă perspectivă trecutul comunist.

Interviurile numărului oferă trei convorbiri cu oameni ai filmului. Realizat de Marilena Ilieşiu, interviul cu Ioana Flora examinează parcursul şi perspectivele de carieră ale uneia dintre actriţele emblematice ale Noului cinema românesc. Intervievat de Anca Ioniţă, regizorul Alexa Visarion vorbeşte despre noul său film, „Ana”, care va fi lansat în premieră în toamnă. Un oaspete de vază al revistei, distins la recenta Gală a Premiilor UCIN cu Diploma de excelenţă, criticul german Klaus Eder, Secretar general al FIPRESCI, consideră că, în era internetului, rolul criticului ar trebui să fie „de a-şi educa cititorii, telespectatorii sau ascultătorii”, pentru că el „are un avantaj faţă de următorii spectatori: el cunoaşte estetica şi istoria cinematografului, aşa că poate plasa acel film într-un anumit context”.

Vă mai recomandăm, din sumar, un profil al actorului Vlad Ivanov (semnat de Sabina Bălan) şi articole despre recente festivaluri: TIFF, Festivalul Internaţional al Filmului de Animaţie de la Annecy, Festivalul de la Ankara, Festivalul de la Instanbul, Zilele filmului georgian.

Merită citite şi rubricile „Cronica filmului”, „Sala de cinema”, „Interferenţe”, „Redescoperiri”,”Cinefilia”, „Selecţie de carte şi DVD”, care completează cele 80 de pagini ale publicaţiei.

În număr semnează critici de film din generaţii diferite: Călin Căliman, Dana Duma, Christina Stojanova, Angelo Mitchievici, B.T. Rîpeanu, Cătălin Olaru, Titus Vîjeu, Cristian Tudor Popescu, Marilena Ilieşiu, Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Ioan-Pavel Azap, Sabina Bălan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.