Mai este o zi. Sunt încă firme care n-au auzit de regulamentul GDPR

Cu o zi înainte de implementarea normelor GDPR, 20% din companiile din România nu au auzit nimic despre Regulamentul General privind Protectia Datelor a fost conceput de Uniunea Europeană, se arată într-un Raport European privind Plățile, realizat de Intrum, ediția 2018. Conform documentului, 21% dintre companiile din România anticipează că implementarea normelor GDPR va afecta comportamentul de plată. Media la nivel european în ceea ce privește acest subiect este de doar 14%, iar România se află pe locul doi din punct de vedere al procentajului, fiind depășită pe acest subiect doar de Marea Britanie, aceasta din urmă înregistrând 31 de procente în rândul companiilor care anticipează un impact crescut al GDPR în comportamentul de plată. GDPR sau Regulamentul General privind Protectia Datelor a fost conceput de Uniunea Europeană și implementarea lui este obligatorie pentru toate companiile care gestionează date personale ale cetățenilor din UE. Toate companiile au obligația să implementeze politicile GDPR până cel târziu la data de 25 mai, 2018.

Chiar dacă IMM-urile și corporațiile din România se așteaptă la influențe serioase din partea GDPR, acestea sunt optimiste în ceea ce privește impactul măsurilor legislative asupra mediului de afaceri. Media la nivel European atunci cand vine vorba despre optimismul companiilor referior la efectele GDPR este de doar 8%, pe când în România se ridică la 19%. În rest, 23% dintre companiile românești intervievate declară că GDPR nu va avea impact asupra afacerilor, 10% dintre acestea sunt pesimiste și previzionează un impact negativ iar 20% dintre companii declară că nu mai au auzit de GDPR până acum.

“Avem deja o experiență solidă în ceea ce privește protecția datelor pe care le gestionăm.Protectia datelor personalea reprezentat pentru noi o preocupare constantă, înca de la înființarea companiei și întotdeauna ne-am conformat la cel mai înalt nivel reglementarilor legale în acest domeniu. GDPR deschide calea pentru o reglementare comună în UE și consecințele nerespectării acesteia vor fi de mare amploare.” declară Magdalena Cristescu, Chief Legal & Compliance Officer Intrum România. În ceeace privește sumele alocate de către companiile din România pentru implementarea GDPR, 15% dintre acestea spun ca au investitîntre 1 – 1.000 euro iar 8% între 1.000 – 50.000 euro. Restul de 77% dintre companiile intervievate au declarat fie că nu au avut costuri de implementare GDPR, fie că nu le cunosc.

Raportul European privind Plățile, ediția 2018 este bazat pe un studiu efectuat de Intrum în în 29 de țări din Europa în perioada 24 ianuarie – 23 martie, 2018. Prin acest raport, Intrum a cumulat răspunsuri de la 9608 companii din Europa, respectiv 360 companii din România. La întrebările din studiu au răspuns persoane ce ocupă funcții de conducere precum Director Financiar sau Director General.

Principalele cinci obligații ale firmelor

Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR) a fost adoptat de Parlamentul European în 2016 și reprezintă o adevărată revoluție în domeniu, dacă analizăm magnitudinea la care schimbările din legislație vor afecta bunul mers al afacerilor mici și mari din Europa și nu numai. Spre deosebire de directivele Comisiei Europeane, Regulamentele Europene nu au nevoie de legi naționale care să transpună prevederile în legislația fiecărui stat UE și intră în vigoare direct, fără nicio formalitate, în toate statele UE.

GDPR preia o bună parte din obligațiile deja existente în legislația europeană (GDPR înlocuiește Directiva privind protecția datelor cu caracter personal 95/46/EC), deci toate obligațiile deja existente vor fi menținute și în viitor. Confor Privacy One, GDPR circumstanțiază însă și detaliază o sumedenie de condiții, astfel încât este foarte de greu de imaginat că o societate nu are nimic de făcut pentru conformarea la GDPR.

Noua funcție DPO

Instituțiile publice (cu excepția instanțelor de judecată), companiile a căror activitate principală constă în operațiuni de prelucrare care necesită o monitorizare periodică și sistematică pe scară largă a persoanelor vizate, precum și companiile care prelucrează, pe scară largă, categorii speciale de date (originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice, apartenența la sindicate, date genetice, date biometrice, date privind sănătatea, date privind viața sexuală sau orientarea sexuală) sau date referitoare la condamnări penale și infracțiuni, vor fi obligate să își angajeze un responsabil cu protecția datelor personale (DPO – Data Protection Officer).

Reguli noi pentru consimțământ

Consimțământul pentru prelucrare, unul din posibilele temeiuri legitime, va avea un regim mult mai restrictiv, conform Privacy One Astfel, solicitarea acordului trebuie sa fie in formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu; dacă sunt incluse mai multe aspecte, solicitarea acordului trebuie clar diferențiată de celelalte aspecte; retragerea consimțământului trebuie să poată fi făcută la fel de simplu cum a fost dat; și, mai ales, nu este admisă condiționarea consimțământului (de exemplu, condiționarea prestării unui serviciu sau livrării unui bun de acordul de prelucrare a datelor pentru marketing direct).

Portabilitatea datelor personale

Persoanele vizate vor avea unele drepturi noi, între care dreptul la portabilitatea datelor. Acestea vor avea dreptul să primească (direct sau prin intermediul unui alt operator indicat) datele lor într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat – una dintre cele mai provocatoare noutăți pentru întreprinderile digitale.

Transparenţă extinsă

Și în prezent prelucrarea datelor personale trebuie adusă la cunoștința persoanelor vizate, însă regulile aplicabile potrivit GDPR impun o serie de elemente adiționale, cum ar fi cine este responsabilul cu protecția datelor, care este temeiul prelucrării, dacă se recurge la profilare, cât timp sunt ținute datele etc.

Amenzi foarte mari

Nerespectarea GDPR poate atrage mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală, oricare dintre acestea este mai mare. În plus, dacă au suferit un prejudiciu, persoanele vizate pot obține despăgubiri care să acopere valoarea acestor prejudicii, iar drepturile lor pot fi reprezentate inclusiv de organisme colective.