„Mai probabil e să dea UDMR președintele României decât să ajungă Elon Musk pe Marte”, spune Tánczos Barna

Tánczos Barna, fost ministru de Finanțe, a fost întrebat ce este mai probabil, ca Elon Musk să ajungă pe Marte sau ca UDMR să dea preşedintele României. Întrebarea a fost adresată în cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.

„Cred că dăm mai repede preşedintele României decât să ajungă Elon Musk pe Marte”, a afirmat senatorul UDMR.

Fostul ministru de Finanțe a adăugat că lumea se schimbă cu viteză foarte mare, așa că există chiar speranța că UDMR poate da un preşedinte.

„Trebuie să îmi reconsider câteodată poziţia şi recunosc când am impresia că deţin adevărul şi greşesc. La un moment dat am zis că o să zboare porcul când o să dăm noi preşedintele şi văd că lumea se schimbă cu viteză atât de mare încât încep să am speranţe că în România UDMR poate să dea un preşedinte şi lucrurile se pot aşeza şi în America şi peste tot, în ciuda aparenţelor. Este foarte ciudat ce se întâmplă în America şi coroborat cu ce se întâmplă şi în Europa cu această forfotă trăim vremuri interesante”, a mai afirmat Tánczos Barna, întrebat dacă a-a terminat cu MAGA după „valul albastru”.

Elon Musk vrea să ajungă mai repede pe Lună. Compania aerospaţială SpaceX, condusă de Elon Musk, le-a transmis investitorilor că va prioritiza o misiune pe Lună înaintea unei călătorii spre Marte.

Potrivit informaţiilor The Wall Street Journal, citate de News.ro, SpaceX ţinteşte luna martie 2027 pentru o aselenizare lunară fără astronauţi la bord. Decizia vine după ce compania a ajuns la un acord pentru achiziţionarea startupului de inteligenţă artificială xAI, într-o tranzacţie ce evaluează SpaceX la 1.000 de miliarde de dolari şi xAI la 250 de miliarde. SpaceX nu a răspuns imediat solicitării de comentarii trimise de Reuters.

Anul trecut, Musk anunţase că îşi propune să trimită o misiune fără echipaj pe Marte până la sfârşitul lui 2026.

SpaceX dezvoltă în prezent racheta de nouă generaţie Starship, construită integral din oţel inoxidabil şi proiectată să fie complet reutilizabilă. Aceasta va deservi o gamă largă de misiuni, inclusiv zboruri către Lună şi Marte.

Statele Unite se confruntă în acest deceniu cu o competiţie intensă din partea Chinei pentru revenirea astronauţilor pe Luna, unde nu a mai păşit niciun om de la ultima misiune americană Apollo din 1972.