Maria Brâncoveanu, păstrătoare a memoriei naționale
”Într-adevăr, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu este un model de demnitate națională, un model de tărie de caracter și mai ales un strălucit model de credință statornică și nezdruncinată în Dumnezeu și în Biserica Sa!
O mamă eroină, ce a crescut și educat în spiritul moralei creștin-ortodoxe unsprezece copii, patru băieți și șapte fete, toți feciorii devenind apoi mucenicii lui Hristos, alături de soțul ei și sfetnicul Ianache, în ziua de 15 august 1714”, spune Părintele Emil-Nedelea Cărămizaru, paroh al Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Capitală, pentru Cotidianul.
Discreție și dârzenie
”A stat discret și dârz în spatele iubitului său soț, coparticipând la marile decizii luate de acesta în beneficiul țării și al nenumăratelor ctitorii lăsate de Voievodul martir, ca moștenire generațiilor viitoare!”, mai arată pr. Cărămizaru.
Maria Brâncoveanu, susținătoare a culturii și educației
”Toți cei unsprezece copii au primit o educație aleasă, creștină, plină de conținut, ambii părinți implicându-se activ în formarea acestora intelectuală, morală și duhovnicească. Pomul îl cunoașteam după roade, iar omul după fapte, așa cum spune un vechi proverb românesc…
Viața copiilor familiei Brâncoveanu a contribuit la îmbogățirea patrimoniului național și bisericesc, arătând și prin aceasta frumusețea educației primită de la familie și de la această sfântă mamă româncă, Maria Brâncoveanu…”, explică pr. Cărămizaru.
Mulțimi de suferințe
”Este clar că Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu este protectoarea mamelor creștine, ce și-a purtat crucea mulțimilor de suferințe cu spirit de jertfă și putere a credinței, așa cum rar putem întâlni în istoria României și în general în istoria lumii…
Maria Brâncoveanu a fost recent canonizată și așa cum spunea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: <Este mama care și-a crescut copiii în neclintită credință…>”, conchide Părintele paroh al Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Capitală.
Exemplu de nădejde în vremuri de grele încercări
„Doamna Marica rămâne pentru fiecare femeie creștină o pildă de evlavie și nădejde în vremuri de grele încercări, de răbdare în cea mai grea suferință, de mamă care și-a crescut copiii în neclintită credință, de soție iubitoare și devotată, valori transmise și urmașilor ei care au strălucit prin evlavie şi filantropie”, spunea Patriarhul României, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la aducerea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu la Bucureşti.
Maria Brâncoveanu, trecută în rândul sfinților
”În 2014, la tricentenarul Sfinților Martiri Brâncoveni, când s-au împlinit 300 de ani de la martizarea lor, biserica Sfântul Gheorghe-Nou, ultima ctitorie a Voievodului martir, a fost resfințită și această resfințire a fost precedată de scoaterea din mormântul voievodal a moaștelor mucenicești ale Sfântului Martir și Voievod Constantin Brâncoveanu și au fost puse la loc de cinste în sfântul lăcaș, așa cum este rânduiala pentru sfinți, într-o frumoasă raclă din argint aurit.
Toate s-au împlinit la vremea lor, prin această lucrare binecuvântată de către Sfântul Sinod, sub ocrotirea Sfinților Martiri Brâncoveni, ca și Maria Brâncoveanu să fie trecută în rândul sfintelor femei românce, devotate credinței, femei ale demnității creștine și umane.
Oare ce a ținut-o pe Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu în echilibru sufletesc după tragedia de la Yali Kiosk din data de 15 august 1714? Credința ei nezdruncinată, sfântă și dreaptă! Viața ei plină de curaj și demnitate creștină!
Se știe că există un așa-numit <Drum al Mariei>, aflat între două vechi vetre monahale, de la mănăstirea “Dintr-un Lemn” la mănăstirea <Surpatele>, unde s-a retras o perioadă, după venirea sa din crudul exil, ducând o viață sfântă, de veritabilă monahie…
Maria Brâncoveanu mergea pe jos pe acest drum de câțiva kilometri, care străbate comuna Frânceşti, și se ruga cu lacrimi și drumul acesta de la o mănăstire la alta se numește de atunci și <Drumul lacrimilor> sau “Drumul Mariei”, a explicat pentru Cotidianul preotul paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, Emil Nedelea Cărămizaru.
Ceremonie de deshumare, ultima slujbă de pomenire
Soție de domnitor, mamă a 11 copii, model de femeie și mamă creștină, ziditoare de lăcașuri sfinte și răbdătoare în multe suferințe, Sfânta Doamnă Maria va binecuvânta voievodala ctitorie a familiei Brâncovenilor și prin sfintele sale moaște.
Moaștele Sfintei Maria Brâncoveanu au fost deshumate miercuri, 4 martie 2026, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, în contextul canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă.
Alături de moaștele Mariei Brâncoveanu au fost deshumate și moaștele a doi dintre fiii săi, Sf. Martir Ștefan și Sf. Martir Matei.
La slujbă a participat și Mihai Răzvan Clipici, Consilier Patriarhal la Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale și membru al Comisiei de Canonizare.
”Posibilitățile financiare pe care le-a avut au fost foarte consistente, dar a știut să folosească această bogăție în folosul celor mulți, nu doar în folos personal”, a arătat Mihai Răzvan Clipici.
Osemintele domnitorului, aduse în țară în anul 1720
”Cu bărbăție sfântă, Doamna Marica sau Maria Brâncoveanu a îndurat moartea evlaviosului ei soț și a iubiților ei fii, a răbdat temnița și exilul refuzând orice compromis cu ucigașii neamului ei, ca mai apoi, cu un curaj vrednic de toată lauda, cu mari cheltuieli, dar mai ales cu riscul pierderii propriei sale vieți, să aducă în țară scumpele oseminte ale Domnitorului Martir.
„Dragostea ei față de Biserică a continuat și după momentele grele prin care a trecut. Reușind în parte să obțină anumite fonduri, anumite ajutoare materiale din ceea ce avea și de la oameni buni, ea a continuat să arate aceeași dărnicie față de lăcașurile sfinte”, a arătat, la rândul său, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Lacrimile nu s-au uscat pe obrazul Mariei Brâncoveanu
„Numai Dumnezeu știe câte lacrimi au curs în această familie, spălând tot ceea ce mai putea fi spălat în fața lui Dumnezeu”, a mai spus Preasfinția Sa.
Maria Brâncoveanu a fost canonizată de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce cu viață sfântă. Proclamarea generală a canonizării lor a avut loc la Catedrala Patriarhală în data de 6 februarie 2026. Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou în ziua ei de pomenire, 16 august 2026.
Citește și: Comoara de la ”Kilometrul Zero”. Povestea bisericii Sfântul Gheorghe
Biserica Sf. Gheorghe-Nou/Candela Mariei Brâncoveanu veghează la mormântul domnesc
