Arabia Saudita, Rusia, Qatar si Venezuela, patru dintre principalii producători de ţiţei din lume, s-au întâlnit în secret în această dimineaţă şi au căzut de acord să „îngheţe” producţia de petrol, la nivelul din ianuarie, notează Business Insider. „Pentru a stabiliza pieţele de petrol, cele patru ţări au convenit sa îngheţe producţia la nivelul lunii ianuarie, cu condiţia ca şi ceilalţi mari producători să facă la fel”, a declarat Mohammed Saleh al-Sada, ministrul qatarez al energiei.
Imediat dupa acest anunţ, pretul petrolului marca Brent, de referinţă în Europa, a sărit la 35,5 dolari/baril, pentru ca ulterior să coboare sub 34 de dolari. Această scădere de un dolar este explicată de analişti prin dezamăgirea investitorilor, care se aşteptau mai mult de la reuniunea din Qatar. Conform datelor Agenţiei internaţionale a energiei, în prima lună a acestui an, Arabia Saudită a realizat 10,2 milioane de barili de ţiţei pe zi, producţia Rusiei ridicându-se, în perioada de referinţă, la 10,9 milioane de barili pe zi. Qatarul a precizat că alte măsuri care ar urma să fie adoptate pentru reglementarea pieţei mondiale a petrolului vor fi analizate în următoarele luni. Ministrul saudit a petrolului, Ali Al-Naim, a declarat că în lunile ce vor veni vor fi evaluate următoarele etape de stabilizare a pieței. La finele lunii ianuarie, preţul petrolului s-a scufundat la minimul ultimilor 12 ani, ajungând până la aproape 27 de dolari barilul pe pieţele din Asia miercuri dimineaţa, în condiţiile unei pieţe saturate.
Principala problema actuală pe pieţele de petrol este existenţa unei supraproducţii de două milioane de barili pe zi, situaţie care a dus la prăbuşirea şi apoi la menţinerea preţului barilului la cote scandalos de scăzute, potrivit lui Rokneddine Javadi,şeful Organizaţiei naţionale a Petrolului din Iran. „Preţurile petrolului sunt la un nivel la care statele OPEC au probleme. Experţii susţin că exporturile Iranului, stat care a scapăt de embargou, după semnarea acordului nuclear, presează şi mai mult preţurile pentru că va începe să vândă din ce în mai mult ţiţei, inundând şi tot mai tare piaţa mondială. În acest caz, saudiţii sunt cei care suferă cel mai mult. Arabia Saudită, ca şi celelalte state bogate în petrol din Golf, a introdus TVA, a crescut preţurile la apă şi electricitate şi a scăzut subvenţiile la carburanţi, ceea ce a echivalat cu scumpirea acestora. Azerbaidjanul, stat bogat în hidrocarburi, a lansat recent un program masiv de privatizări şi şi-a revizuit bugetul la un preţ mediu al petrolului de 30 de dolari pe baril, în loc de 50 cât era până acum. Preşedintele Ilham Aliyev a solicitat guvernului său să pregătească un plan de privatizări la scară largă. La Baku s-a instalat o mare foame de bani în condiţiile în care exporturturile de hidrocarburi ale Azerbaidjanului reprezintă trei sferturi din veniturile ţării. Mai mult, Azerbaidjanul, ca şi celelalte foste republici foste sovietice, sunt afectate şi de recesiunea din Rusia, stat cu cu care menţin strânse legături comerciale. Filiera privatizărilor de mare amploare este urmată şi de Moscova.
Pe lista companiilor pe care oficialii ruşi vor să le scoată la vânzare se află şi gigantul rus Rosneft, companie care deţine cele mai importante rezerve de petrol şi gaze din zona arctic. Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, susţine că acest pas trebuia făcut de mai multă vreme. „Vorbim de un pachet de acţiuni care trebuia vândut încă de acum câţiva ani. Este vorba de 19,5% din Rosneft”, a explicat Siluanov, conform portalului News Yahoo. Înstrăinarea respectivului pachet va duce la pierderea controlului deţinut de statul rus asupra Rosneft pentru că în acest moment 69,5% din capitalul societăţii se află în proprietate publică. Pe lista companiilor ce vor fi scoase la vânzare se află Aeroflot şi băncile VTB şi Sberbank.
„Preţul petrolului a scăzut la un sfert din ceea ce a fost înainte. Trebuie să construim bugetul în baza acestor noi realităţi şi a reducerilor de costuri”, a arătat ministrul rus de Finanţe în cadrul unei emisiuni de la postul TV Rossia 1. Guvernul de la Moscova a anunţat recent reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%. Cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie arată că, pe lângă vremea prea caldă, şi unii factori economici au dus la surplusul de petrol de pe piaţă.
„Această acumulare uriaşă de stocuri de petrol pe care am văzut-o în 2015 nu dă semne de scădere nici în prima jumătate a anului 2016 şi, aşa cum arată cel mai recent raport al nostru, ne temem că stocurile vor continua să crească şi în a doua jumătate a acestui an. Atenuarea creşterii economice a Chinei şi problemele cu care se confruntă alte ţări au dus la o frânare a evoluţiei cererii de petrol începând cu sfârşitul anului 2015”, declară Neil Atkinson, director al diviziei de petrol a Agenţiei Internaţionale pentru Energie. În afară de statele din zona golfului, de Rusia şi de fostele ţări sovietice, preţul scăzut al ţiţeiului loveşte în plin în producătorii care au costuri mari de producţie, precum Marea Britanie şi Norvegia, pentru că exploatează perimetre marine, în Marea Nordului. Şi nu sunt singurele. Potrivit Adevărul, Marea Britanie are un cost de producţie de 52,5 dolari pe baril, Brazilia 48,8 olari pe baril, Canada 41 de dolari pe baril iar SUA 36,2 dolari pe baril. În Africa, Angola are un cost de 35,4 dolari şi Nigeria 31,4 dolari. În România, ţiţeiul se scoate cu 13 dolari însă cu toate costurile adăugate acest ajunge la 30 de dolari pe baril. Rusia are un cost mediu de 17,2 dolari pe baril, Iranul extrage petrol la 12,6 dolari pe baril, Emiratele Arabe Unite scot barilul de ţiţei cu 12,3 dolari, Irakul – 10,7 dolari, Arabia Saudită – 9,9 dolari, în timp ce Kuweitul are cel mai mic cost din lume, de 8,5 dolari pe baril. Reintrarea Iranului în piaţa mondială a petrolului va produce o undă de şoc în stare să confirme estimările cele mai pesimiste ale marilor bănci de investitii, Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley sau Citigroup. Acestea au avertizat ca nu vor fi excluse cotaţii ale petrolului de 20 sau chiar 10 dolari pe baril, cât timp stocurile de petrol nu sunt consumate.
„Preţurile petrolului par sa fie afectate de o combinaţie de ofertă prea mare şi de îngrijorări privind economia globală”, consideră analiştii de la Danske Bank într-o notă către investitori. În SUA, stocurile record de petrol şi carburanţi acumulate pe fondul supraproducţiei globale şi prăbuşirii preţurilor barilului AU generat o situaţie foarte ciudată. Rafinăria Flint Hills Resources, din statul Kansas, a listat la un moment dat sortimentul „North Dakota Sour”, un petrol de calitate foarte scăzută, foarte bogat în sulf, la -0,5 dolari pe baril, potrivit Bloomberg. Preţuri ale petrolului apropiate de zero subliniază cât de gravă este situaţia în industria americană de profil. Scăderea această profundă a preţului barilului de petrol, la cote inimaginabile acum un an, când vorbeam de 110 de dolari pe baril, va împinge lumea spre o recesiune provocată de petrol. Şi semnale sunt deja: reducerea producţiei industriale, scăderile din comerţul mondial, reducerea veniturilor companiilor, ratarea ţintelor inflaţioniste ale băncilor centrale, restrângerea investiţiilor de capital şi majorarea stocurilor de produse finite.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.