Metafore muzicale la Festivalul Enescu

În căutarea culorii sentimentelor și a spiralei destinului în metafore muzicale: Vox Maris, Diana Damrau și London Symphony Orchestra

Festivalul George Enescu a deschis aseară, la Ateneul Român, cu un program cu parfum polonez, în notă contemporană, cu un dirijor-vedetă, mare iubitor al Festivalului și României și un tânăr și prodigios pianist polonez, aplaudat de critică și public deopotrivă.

În seria Recitaluri și Orchestre Camerale, de la ora 17.00, pe scena Ateneului Român a urcat Orchestra Națională Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze, cu maestrul Lawrence Foster la pupitrul dirijoral, iar la pian, tânărul Szymon Nehring, laureat al prestigiosului Concursul Internațional „Arthur Rubinstein” în 2017.

Concertul a debutat cu o compoziție care poartă semnătura lui Adrian Pop, piesa ”Solstice” pentru orchestră. Una dintre cele mai originale voci ale școlii componistice contemporane clujene, Adrian Pop este considerat un „meșter al post-modernismului” datorită capacității sale de a întrețese tradiția cu inovația, în compoziții simple și sofisticate, în același timp. Compozitorul György Kurtág spune despre muzica lui Adrian Pop că ”impresionează prin modul în care explorează zone arar cartografiate ale sufletului”. O piesă întâlnită rar pe scene, care invită publicul la explorări interioare.

A urmat concertul Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian și orchestră op. 11, de F. Chopin. Un concert de pian compus la 20 de ani, care a fost interpretat pentru prima dată în 1830, la Varșovia, cu Chopin însuși în calitate de solist, un concert de „rămas bun”, înainte de a părăsi Polonia.

După acest intermezzo de melancolie de secol XIX, a venit rândul Concertului pentru orchestră, al compozitorului polonez Witold Lutosławski, scris în anii 1950-54, prin urmare din nou în registrul contemporan. Este o lucrare în trei mișcări, în care compozitorul preia teme din folclorul polonez și le transpune într-o nouă armonie, adăugându-le contra-puncte atonale.

La pian, a excelat Szymon Nehring, unul dintre cei mai talentați și promițători pianiști ai tinerei generații din Polonia. Este singurul polonez care a câștigat marele premiu la Concursul Internațional de Pian „Arthur Rubinstein” din Tel Aviv, considerat unul dintre cele mai importante concursuri de pian din lume.

În pofida vârstei sale tinere, discografia sa cuprinde deja albume lăudate de critică și recompensate cu premii valoroase. Astfel, CD-ul său de debut, cu piese de compozitori polonezi a primit, în 2016, Premiul Fryderyk al Academiei Fonografice Polone (la categoria Albumul Anului – Recital Solo), premiul Joker al revistei Crescendo, și Premiul Supersonic al revistei Pizzicato. Tot în 2016, Szymon Nehring și-a lansat alte două albume: Concertele pentru pian ale lui Chopin, alături de orchestra Sinfonietta din Cracovia, cu Jurek Dybał și Krzysztof Penderecki la pupitru și concertul pentru pian „Resurrection”, al lui Krzysztof Penderecki, chiar sub bagheta compozitorului. Cea mai recentă înregistrare a lui Szymon Nehring include lucrări de Chopin, interpretate la un pian de epocă (Erard 1858).

Szymon Nehring a susținut concerte în Rusia, China, Ucraina, Estonia, Ungaria, România, Austria, Germania, Franța, Norvegia, Italia, Israel, Argentina, Brazilia, Chile, Canada și S.U.A.

A cântat alături de orchestre precum Filarmonica din Varșovia, Orchestra Santander, Orchestra Poloneză Sinfonia Iuventus și cu majoritatea orchestrelor poloneze, Orchestra Simfonică din Israel și Orchestra Secolului al Optsprezecelea, colaborând cu dirijori renumiți, printre care Jerzy Maksymiuk, Jacek Kaspszyk, Antoni Wit, Grzegorz Nowak, Omer Meir Wellber, John Axelrod și Krzysztof Penderecki.

Dintre concertele recente și viitoare ale artistului, amintim turneele din Japonia și China, recitaluri la Carnegie Hall și Wigmore Hall, precum și concerte la Elbphilharmonie Hamburg, DR Koncerthuset în Copenhaga, Palau de la Música Catalana în Barcelona și Konzerthaus Berlin.

Szymon Nehring este reprezentat de Asociația Ludwig van Beethoven.

Înființată în anul 1935, Orchestra Națională a Radiodifuziunii Poloneze din Katowice își asumă rolul de ambasador al culturii poloneze pe scena artistică internațională. Orchestra a colaborat direct cu câțiva dintre cei mai mari compozitori polonezi din a doua jumătate a secolului XX: Witold Lutosławski, Henryk Mikołaj Górecki și Krzysztof Penderecki, asumându-și interpretări în premieră ale operelor lor.

În afara înregistrărilor de arhivă pentru Radioul Polonez, Orchestra Națională a Radiodifuziunii Poloneze a înregistrat peste 200 de albume pentru multe case de discuri renumite. Activitatea sa a fost recompensată de-a lungul anilor cu numeroase premii, inclusiv Diapason d’Or, Grand Prix du Disque de la Nouvelle Académie du Disque și International Classical Music Awards.

Orchestra Națională a Radiodifuziunii Poloneze colaborează permanent cu dirijori de top și reputați soliști internaționali. Orchestra a performat în majoritatea țărilor europene, în cele două Americi, în Japonia, Hong Kong, China, Australia, Noua Zeelandă, Coreea și în țările din Golful Persic.

Din anul 2005, Orchestra Națională a Radiodifuziunii Poloneze este organizatorul Festivalului Internațional de Premiere ale Muzicii Moderne Poloneze, eveniment nominalizat la Koryfeusz Muzyki Premiul Polskiej în 2017, la categoria Evenimentul Anului, iar, din anul 2015, a devenit organizatorul Festivalului Katowice Kultura Natura – pentru care a fost recompensată cu ICMA Special Achievement Award 2018.

La Sala Mare a Palatului

Tot aseară, la Sala Mare a Palatului, în seria Mari Orchestre ale Lumii, am avut bucuria unui alt eveniment susținut de London Symphony Orchestra, sub bagheta maestrului Gianandrea Noseda.

În program: „Vox Maris” op. 31 – de George Enescu, ciclul de cântece pentru soprană și orchestră: „The Hidden Place” – de Iain Bell, pasajele „Four Sea Interludes” și ”Passacaglia” din opera „Peter Grimes” – de Benjamin Britten și scena finală din opera „Capriccio” – de Richard Strauss.

Soliști au fost soprana Diana Damrau și tenorul Cosmin Ifrim.

Concertul s-a bucurat de participarea Corului Academic al Radiodifuziunii Române, dirijat de Ciprian Țuțu.

”Vox Maris” este una dintre cele 34 de lucrări enesciene prezentate pe scenele Festivalului Internațional George Enescu în ediția din 2019. Este un poem simfonic pe care Enescu l-a rafinat în peste 15 ani de minuțioase șlefuiri, în care prin metafora mării și a jertfei pescarului introduce în creație teme pe care le va desăvârși apoi în opera sa de căpătâi, Œdipe. Referindu-se la Vox Maris, Enescu mărturisea: ”…Este vorba de un poem simfonic care se va chema Vox Maris: Glasul mării. De data aceasta, eu însumi mi-am făcut scenariul, mai bine zis l-am trăit. Da, am văzut tot ceea ce voi descrie.”

A doua piesă a programului serii a fost compoziția lui Iain Bell, unul dintre cei mai aclamați compozitori contemporani britanici, aducând pentru a doua oară numele lui în programul Festivalului Enescu. Lucrarea ”The Hidden Place”, ciclu de cântece pentru soprană și orchestră, se va bucura de interpretarea celebrei soprane germane Diana Damrau. ”Am compus acest ciclu de lieduri orchestrale pentru Diana Damrau, acum 10 ani” – mărturisea Iain Bell într-un interviu acordat pentru site-ul Festivalului Enescu. ”Pe parcursul acestei lucrări vom face o călătorie de la blânda ceață de primăvară, prin vara plină de emoții, în melancolia toamnei și bucuria zăpezii care se așterne iarna. Din punct de vedere vocal, fiind prima lucrare orchestrală pe care am compus-o pentru Diana, am avut ocazia de a utiliza și explora posibilitățile enorme pe care vocea acesteia le deține (…). Am profitat, în adevăratul sens al cuvântului, de potențialul său vocal (…)”, a precizat compozitorul Iain Bell.

Concertul din cea de-a patra seară a Festivalului Internațional George Enescu 2019 continuă cu pasajele „Four Sea Interludes” și ”Passacaglia” din opera „Peter Grimes”, scrisă de Benjamin Britten.

Considerată una dintre capodoperele secolului XX, opera ”Peter Grimes” a fost concepută de Britten inspirat de un poem din secolul al XVIII-lea, de George Crabbe, despre povestea tragică a pescarului Peter Grimes. Cu prilejul premierei din 1947, Britten mărturisea despre opera sa că ”este un subiect foarte apropiat inimii mele – este zbaterea individului în confruntarea sa cu masele. Cu cât este mai vicioasă societatea, cu atât este mai vicios individul”.

Criticii au considerat opera lui Britten ca pe o alegorie a ”opresiunii homosexuale” și se așteptau să fie întâmpinată cu reticență de publicul american, însă succesul piesei a fost atât de mare, încât vânzările de bilete le-au depășit pe cele ale unor opere consacrate, precum Boema sau Madama Butterfly.

Opera ”Peter Grimes” de Benjamin Britten va putea fi urmărită și în versiune integrală în cadrul Festivalului Enescu. Este una dintre premierele programate pentru ediția din 2019, pe data de 15 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Mare a Platului, în seria Mari Orchestre ale Lumii, în interpretarea Orchestrei Naționale a Radiodifuziunii Române, alături de Corul Academic Radio.

Seara London Symphony Orchestra, avându-l la pupitru pe Gianandrea Noseda s-a încheiat cu scena finală din „Capriccio” – de Richard Strauss. Opera este lucrarea ultimă a  compozitorului german și are ca sub-titlu „O piesă de conversație pentru muzică”. Opera ridică în dialogurile dintre personaje teme care l-au preocupat continuu pe Strauss, al căror rezumat ar putea fi : „Care artă este cea mai mare, poezia sau muzica?”.

Soprana germană Diana Damrau este una dintre marile staruri ale Festivalului Internațional George Enescu 2019. Ea este o prezență constantă pe scenele celor mai importante opere și săli de concert din lume. Repertoriul său vast cuprinde atât roluri de soprană lirică, cât și de coloratură, incluzând rolurile principale din Lucia di Lammermoor (La Scala, Opera Națională Bavareză, Opera Metropolitană, Royal Opera House), Manon (Opera de Stat din Viena, Metropolitan Opera) și La Traviata (La Scala, Metropolitan Opera, Royal Opera House, Opéra National de Paris și Bavarian State Opera), precum și Regina Nopții din Flautul Fermecat (Opera Metropolitană, Salzburg Festivalul, Opera de Stat din Viena, Royal Opera House).

Diana Damrau înregistrează exclusiv pentru Warner/Erato (fosta EMI / Virgin Classics). Și-a făcut debutul cu Arie di Bravura – o colecție de arii de Mozart și Salieri. Printre ultimele ei discuri solo se numără: Donna, COLORaturaS, Poesie (Premiul ECHO Klassi 2011), Forever (premiul ECHO Klassik 2014), Fiamma del Belcanto. În mai 2017, a lansat albumul său Grand Opera – dedicat operei lui Giacomo Meyerbeer.

În februarie 2018, Diana Damrau a susținut o serie de concerte în cele mai renumite săli din Europa, cum ar fi Berlin, Londra, Paris, Luxemburg și Viena, împreună cu tenorul Jonas Kaufmann, urmat de un alt turneu european, sub tema VERDIssimo.

În decembrie 2018, ea a interpretat rolul principal într-o nouă producție La Traviata, la Opera Metropolitană, iar în aprilie 2019, în Faust de Gounod, la Royal Opera House din Londra.

Diana Damrau este „Artist in Residence” la Barbican Center din Londra în sezonul 2018/19.

Talentul vocal al tenorului Cosmin Ifrim a fost remarcat încă de pe timpul studiilor sale la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. În perioada 2000-2008, a fost membru în ansamblul Operei de Stat din Viena şi a abordat roluri din cele mai diverse, de la Lord Cecil în Roberto Devereux, la Rinuccio în Gianni Schicchi, Beppe în I Pagliacci sau Fenton în Falstaff. Pentru rolul susținut în producția Billy Budd a fost recompensat cu medalia Eberhard Waechter.

Cosmin Ifrim a mai interpretat cu succes rolul Alfredo, din opera La Traviata, în Londra, Maribor şi Atena, și a apărut în La fille du régiment, Billy Budd, Susannah, Il Pirata, prestațiile sale fiind răsplătite cu minute în șir de aplauze. Un moment de vârf al carierei sale l-a reprezentat abordarea partiturii de tenor a celebrei lucrări Stabat mater, de Rossini, alături de Filarmonica din Israel.

A evoluat sub coordonarea muzicală a unor dirijori de top, printre care Fabio Luisi, Zubin Mehta, Donald Runnincles, Christian Thielemann, Franz Welser-Möst, Ulf Schirmer, Seiji Ozawa și Riccardo Muti.

În această seară, la Festivalul Enescu

Ziua de 4 septembrie este dedicată premierelor, cu piese reper din programul ediției 2019 a Festivalului Internațional George Enescu. Atât la Ateneul Român, cât și la Sala Mare a Palatului spectacolele prezentate în primă audiție propun audienței și o experiență în care muzica se integrează cu multimedia.

La Ateneul Român, de la ora 17.00, în seria Recitaluri și concerte camerale, evoluează Orchestra Națională Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal. La pian, Daniel Ciobanu, laureat al Concursului Internațional „Arthur Rubinstein”, în 2017.

Piesa de debut este Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do major op. 26, de Serghei Prokofiev. O lucrare plină de vitalitate, care pune în evidență inventivitatea compozitorului, provocând solistul și orchestra să susțină dialoguri intense și nuanțate.

Momentul așteptat al serii este premiera „Castelul Prințului Barbă-Albastră”, singura operă compusă de Bela Bartók. Compozitorul a înglobat în această lucrare o bună parte din marile curente de influență ale începutului de secol XX european, de la filosofia lui Nietzsche, la simbolism sau la subconștientul freudian. Din acest unghi, personajul lui Barbă-Albastră, care este reprezentat, de obicei, ca un monstru care și-a omorât soțiile, devine în viziunea lui Bartók un simbol al omului însingurat, supus destinului implacabil. Dialogurile lui cu ultima sa soție, Judith sunt prilej de sondare a misterelor și suferințelor sufletului în întâlnirea, sau ratarea întâlnirii, între bărbat și femeie.

În rolul Judithei va evolua mezzosoprana britanică Allison Cook, una dintre cele versatile și mai apreciate voci din repertoriul contemporan, avândul ca partener de dialog, în rolul lui Barbă-Albastră, pe baritonul australian Derek Welton – cotat de critică drept cea mai promițătoare voce wagneriană a tinerei generații.

Regia și componentele multimedia ale spectacolului poartă semnătura Nonei Ciobanu, personalitate culturală complexă, apreciată atât la nivel național cât și internațional și una din vocile cele mai originale din teatrul românesc. Specializările ei multiple în artele scenei, de la scenografie, light design și video îi permit abordări proaspete și moderne. Talentul ei este confirmat și de numeroasele premii internaționale care i-au recompensat activitatea.

Tot în data de 4 septembrie, în seria Mari Orchestre ale lumii, pe scena Sălii Mari a Palatului are loc unul dintre cele mai așteptate evenimente. De la ora 20.00, intră pe scenă Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin cu premiera operei ”Femeia fără umbră” („Die Frau ohne Schatten”), de Richard Strauss. La pupitru se va afla dirijorul Vladimir Jurowski.

Plină de simboluri, opera „Die Frau Ohne Schatten” este un adevărat maraton muzical și artistic prin amploarea și complexitatea sa. Concepută de Strauss pentru 164 de instrumente, piesa include cor și 20 de personaje, soliști, cu roluri dificile și intense. În abordarea dedicată Festivalului, opera este completată de proiecții video, semnate de regizorul și artistul vizual Lidia Carmen Vidu, care deschid noi posibilități de receptare și raportare la partitură. O altă particularitate a operei este folosirea unor instrumente rare, cum sunt armonica de sticlă, orga, mașina de vânt și de tunete pentru a reda numeroasele nuanțe ale operei și pentru a descrie cele două lumi ale poveștii: cea a spiritelor și cea a oamenilor.

Aflată la a doua colaborare cu Festivalul Internațional George Enescu, regizoarea de teatru și film Carmen Lidia Vidu s-a impus ca cel mai important regizor de teatru multimedia din România. Deschisă experimentelor, ea integrează în abordările ei scenice instalații, video, muzică live sau dans, forme de expresie menite să îmbogățească recepția audienței.

Prestația impresionantă a orchestrei berlineze pentru premiera operei „Die Frau Ohne Schatten” este susținută de la fel de spectaculoasa performanță a Corului Radiodifuziunii din Berlin, un fel de star colectiv, cotat în top cinci cele mai bune orchestre din lume ale momentului. Rundfunkchor Berlin are în jur de 60 de concerte pe stagiune și este deținătoarea a trei Premii Grammy. Varietatea excepțională a repertoriului său, la fel și bucuria experimentării recomandă corul ca partener al unor orchestre internaționale, sub conducerea unor dirijori de top, precum Sir Simon Rattle, Kirill Petrenko, Christian Thielemann, Yannick Nézet-Séguin sau Vladimir Jurowski. Corul este partenerul permanent al Berliner Philharmoniker, precum și al Deutsches Symphonie-Orchester și Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin.

În reprezentația în premieră a operei ”Femeia fără umbră”, de R. Strauss, Corul Radiodifuziunii din Berlin  este dirijat de Benjamin Goodson. Distribuția include, de asemenea, Corul de copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Răzvan Rădos.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.