Ministerele au cerut 60 de miliarde de lei la rectificarea bugetară. Alexandru Nazare: „România nu își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine”

Ministerele au solicitat în total 60 de miliarde de lei pentru rectificarea bugetară, o sumă echivalentă cu aproape 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că România nu își permite să aloce fonduri de o asemenea amploare, în condițiile în care prima rectificare a anului este destinată în principal acoperirii unor urgențe bugetare.

Solicitările instituțiilor publice depășesc cu mult obiectivul inițial al Guvernului, care a anunțat că prima rectificare bugetară din 2026 va avea un caracter limitat și va acoperi nevoile urgente de finanțare. Potrivit informațiilor publicate de News.ro, Ministerul Finanțelor a insistat în discuțiile cu celelalte instituții pentru limitarea cheltuielilor, în contextul spațiului fiscal restrâns.

Suma de 60 de miliarde de lei reprezintă totalul cererilor transmise de ministere, nu valoarea fondurilor pe care Guvernul a decis să le distribuie. Prin urmare, solicitările nu garantează că instituțiile vor primi banii ceruți.

Alexandru Nazare a precizat că ministerele au cerut această sumă de 60 de miliarde.

”Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată”, a mai spus Alexandru Nazare.

Prima rectificare, pentru sănătate și dobânzi

Alexandru Nazare a explicat că Executivul pregătește două rectificări bugetare până la finalul anului. Prima, programată pentru sfârșitul lunii octombrie, ar urma să acopere necesitățile urgente, în special din sistemul sanitar și cele legate de plata dobânzilor la împrumuturile statului.

Ministrul Finanțelor a atras atenția că dobânzile au crescut cu peste 26% în acest an, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului. A doua rectificare este planificată pentru sfârșitul lunii noiembrie și ar urma să ajusteze bugetul în funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor până la încheierea anului.

Planul autorităților este ca prima etapă să rezolve problemele care nu mai pot fi amânate, fără ca toate solicitările ministerelor să fie aprobate automat. Ulterior, la a doua rectificare, Guvernul va putea evalua mai clar situația financiară și necesarul de fonduri pentru ultimele săptămâni ale anului.

Deficitul bugetar, sub presiunea cheltuielilor de la finalul anului

Un alt factor care complică deciziile privind rectificarea bugetară este incertitudinea legată de fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererile de plată transmise Comisiei Europene sunt în evaluare, iar eventualele sume care nu vor fi aprobate ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

România și-a stabilit pentru 2026 o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB în termeni cash și de 6% din PIB potrivit metodologiei europene ESA. În primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, deficitul fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB.