Schimbările climatice ar trebui declarate urgență sanitară. Ce spun experții despre riscurile pentru sănătate

Schimbările climatice ar trebui declarate o urgență sanitară globală, deoarece impactul lor se intensifică mai rapid decât acțiunile luate pentru a le combate, avertizează autorii unui nou raport Lancet Countdown.

Acestea au devenit o urgență sanitară globală cronică în creștere, cu riscuri și impacturi asupra sănătății crescând rapid de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în 2016, arată raportul, citat de euronews.com.

De ce este necesară declararea urgenței

Prin urmare, autorii raportului solicită Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Națiunilor Unite în ansamblu să declare oficial schimbările climatice o urgență sanitară globală.

Aceștia susțin că o desemnare oficială a unei situații de urgență ar schimba acțiunile climatice globale de la angajamente lente și voluntare la o gestionare obligatorie și coordonată a situațiilor de urgență.

Acest lucru ar duce la consolidarea supravegherii medicale și a sistemelor de avertizare timpurie, la mobilizarea rapidă a resurselor, la stabilirea unor mecanisme de responsabilitate obligatorii din punct de vedere juridic și la introducerea unor măsuri preventive de sănătate publică.

O măsură, consideră ei, ar reflecta amploarea amenințării.

„Pe măsură ce populațiile cresc și îmbătrânesc, mai multe persoane sunt expuse riscului astăzi decât în ​​urmă cu un deceniu, ceea ce sporește și mai mult amploarea și urgența sarcinii de adaptare”, spun autorii raportului.

Interdicție globală imediată a exploatării de noi combustibili fosili

De la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, riscurile și impactul asupra sănătății legate de climă nu numai că au crescut, dar s-au și accelerat în mai multe domenii, comparativ cu deceniul precedent.

Acestea includ unele riscuri pentru sănătate legate de căldură, incidența secetei, precipitațiile extreme și clima propice transmiterii febrei dengue. Ritmul mai rapid al acestor schimbări sugerează că măsurile existente sunt insuficiente pentru a proteja sănătatea publică.

Alte măsuri propuse includ o interdicție globală imediată a explorării și exploatării de noi combustibili fosili, eliminarea completă a generării de energie pe bază de cărbune până în 2035 și o trecere către o alimentație predominant bazată pe plante.

Amenințările la adresa sănătății, în creștere

În ciuda eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să atingă niveluri record. Schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult sănătatea și amenință vieți la nivel mondial, în timp ce fereastra de oportunitate pentru a evita un viitor potențial catastrofal se închide rapid.

Raportul menționează că ultimii 11 ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, în timp ce decesele anuale legate de căldură au crescut cu aproape 36% în ultimele decenii.

Numai în 2023, căldura a fost asociată cu un număr record de 710.000 de decese, peste 70% dintre aceste decese fiind atribuibile schimbărilor climatice cauzate de om.

Bolile se transmit mai ușor

Schimbările climatice fac, de asemenea, condițiile mai potrivite pentru transmiterea bolilor transmise prin vectori, inclusiv dengue și Zika.

Fenomenele extreme și incendiile de vegetație amenință din ce în ce mai mult sănătatea umană, în special în rândul populațiilor vulnerabile și în regiunile cu capacitate limitată de a răspunde la impacturile legate de climă.

În acest context, autorii spun că este necesară o schimbare urgentă de abordare „pentru a schimba cursul și a proteja sănătatea și supraviețuirea generațiilor prezente și viitoare”.

Citește și:

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei. Noile reguli ale UE pentru gestionarea schimbărilor climatice