România ar putea avea cu 63 de parlamentari mai puțin dacă se schimbă criteriul de calcul al populației. Ce reformă propune Adrian Toni Neacșu

România ar putea reduce numărul parlamentarilor, al aleșilor locali și al angajaților din administrație dacă ar folosi populația rezidentă în locul populației după domiciliu pentru calcularea reprezentării politice și a numărului de posturi din instituțiile publice. Propunerea, prezentată într-o analiză publicată pe rețelele sociale, susține că schimbarea criteriului ar permite reducerea cheltuielilor publice fără desființarea comunelor.

Adrian Toni Neacșu argumentează că populația după domiciliu nu reflectă întotdeauna numărul persoanelor care locuiesc efectiv într-o localitate, deoarece include și oameni care au plecat din țară sau s-au mutat în altă parte, fără să își schimbe domiciliul din acte.

În schimb, populația rezidentă ia în calcul persoanele care locuiesc în mod obișnuit într-un anumit teritoriu. Conform rezultatelor definitive ale recensământului din 2021, populația rezidentă a României era de 19.053.815 persoane, un indicator pe care autorul îl consideră mai potrivit pentru stabilirea numărului de reprezentanți aleși și a dimensiunii administrației locale.

Parlament cu aproximativ 400 de membri, în loc de 466

Una dintre principalele consecințe estimate ar fi reducerea numărului de parlamentari. Potrivit simulării prezentate, Parlamentul ar putea ajunge la aproximativ 403 membri, față de cei 466 prevăzuți în prezent.

Mai exact, numărul deputaților ar scădea de la 330 la aproximativ 287, iar cel al senatorilor de la 136 la circa 116. În total, ar fi eliminate aproximativ 63 de mandate parlamentare.

Calculul pornește de la ideea că reprezentarea politică trebuie raportată la numărul persoanelor care locuiesc efectiv în România, nu la cel al persoanelor care au domiciliul înregistrat în țară. O asemenea modificare ar necesita însă schimbări legislative, iar cifrele prezentate reprezintă estimări rezultate din simularea propusă, nu o reducere decisă de autorități.

Mai puține mandate în consiliile locale și județene

Schimbarea criteriului de calcul ar avea efecte și asupra administrației locale. Conform estimărilor autorului, consiliile locale ar putea pierde între 1.300 și 1.600 de mandate, în condițiile în care numeroase localități ar fi încadrate în categorii de populație mai mici.