Motorina s-ar putea scumpi cu 0,85 lei pe litru de la 1 noiembrie. Ce reducere expiră și cum ar fi afectate construcțiile

Lucrări în creștere, costuri tot mai greu de anticipat

Datele publicate de INS pe 20 octombrie arată că, în primele opt luni din 2026, volumul lucrărilor de construcții a urcat cu 15,4% (serie brută) față de intervalul similar al anului trecut. La construcțiile rezidențiale, avansul a fost de 22,9%, iar lucrările de construcții noi au crescut cu 18,7%.

Ritmul s-a accelerat în august, lună în care lucrările au depășit cu 40,5% nivelul din august 2025, iar la clădirile rezidențiale creșterea a ajuns la 54,9%. Pentru că e vorba de o singură lună, analiștii Depozit Virtual recomandă ca cifra să fie interpretată cu prudență.

Oferte de preț valabile doar 30 de zile

În prezent, aproximativ șapte din zece fabrici nu își asumă o politică fermă de preț pentru 2027, constată analiza, iar în numeroase categorii valabilitatea ofertelor s-a redus la 30 de zile.

Potrivit lui Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual, situația e valabilă pentru fabricile cu care compania este în discuții, scrie sursa citată.

Răileanu a explicat că, deși discuțiile se concentrează pe posibilitatea unui euro la 6 lei, cursul valutar reprezintă, în opinia sa, doar vârful aisbergului.

Adevărata problemă ar fi că cinci presiuni se suprapun: cursul valutar, energia, combustibilul și transportul, materialele și finanțarea.

Când toate se mișcă în același timp, nici fabrica, nici distribuitorul nu mai pot garanta prețul, iar constructorul nu mai poate estima suficient de sigur cât îl va costa, peste șase luni, un proiect pe care îl contractează astăzi.

„Pentru mine, acesta este cel mai important semnal din piață înainte de 2027: nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”, arată , a arătat Răileanu.

Euro la 6 lei, un scenariu, nu o certitudine

Analiștii subliniază că pragul de 6 lei pentru un euro trebuie tratat ca scenariu, nu ca evoluție sigură a cursului. O eventuală depreciere a leului ar avea însă, în construcții, un efect mai larg decât costul materialelor aduse direct din import, pentru că multe materii prime, echipamente și componente se cumpără în euro, inclusiv de către producătorii care livrează produse finite pe piața românească.

Pe 6 octombrie 2026, cursul BNR a ajuns la un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro, iar pe 21 octombrie se situa la 5,3297 lei, față de 5,0905 lei la începutul anului, ceea ce înseamnă o depreciere a leului de aproximativ 4,7%.

Pentru atingerea pragului de 6 lei, ar mai fi nevoie de o creștere de circa 12-13%, arată sursa citată. Astfel, un constructor care încheie azi un contract în lei, dar achiziționează mai târziu materiale cu prețuri legate de euro, poate constata că suma prevăzută inițial nu mai ajunge pentru aceleași cantități.

Energia, sub presiunea sezonului rece

Pentru materiale precum cimentul, cărămida, sticla, oțelul sau produsele termoizolante, energia are o pondere importantă în costurile de producție.

Europa începe sezonul rece cu depozitele de gaze umplute puțin peste 70%, cel mai redus nivel pentru această perioadă din 2011 încoace, de când a început monitorizarea, iar prețul gazelor pe bursă e aproape de maximul din ultimii patru ani.

Dacă iarna va fi geroasă, stocurile ar putea coborî până la aproximativ 11%, iar toți acești factori pot păstra presiunea pe piața energiei, conform aceleiași surse.

Analiza arată că fabricile de materiale de construcții ar putea fi nevoite să își recalculeze prețurile de producție dacă se scumpesc gazele sau electricitatea. Impactul ține de consumul de energie al fiecărui producător, de contractele de furnizare și de măsura în care acesta poate suporta temporar costurile suplimentare.

Un preț menținut câteva săptămâni nu oferă, așadar, nicio garanție că aceleași condiții vor rămâne valabile pe tot parcursul lui 2027.

Motorina și costul transportului

Transportul are un rol constant în construcții, de la aducerea materiilor prime la fabrici și livrarea produselor finite către distribuitori sau șantiere, până la alimentarea utilajelor pe toată durata lucrărilor, se precizează în analiză.

Între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe piețele internaționale, prețul mediu al motorinei în România a urcat cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru, cu un vârf de 10,95 lei/litru atins pe 22 septembrie.

În același interval, benzina s-a scumpit cu 5,0%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru.

Aceste prețuri țin cont de reducerea temporară cu 25% a accizei la motorină, aplicabilă până la 31 octombrie 2026. Dacă măsura nu este prelungită, litrul de motorină s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei, potrivit analizei.

Costul transportului contează mai ales în cazul materialelor voluminoase sau grele. Pentru acestea, distanța până la șantier, cât de încărcate sunt camioanele și câte transporturi intermediare sunt necesare ajung să cântărească important din punct de vedere economic.

Riscul contractelor pe termen lung

Pentru constructorii care intră în licitații sau preiau lucrări cu termene de execuție de șase, nouă sau douăsprezece luni, decalajul dintre valabilitatea ofertei pentru materiale și durata proiectului poate genera un risc comercial important.

Dacă o ofertă era competitivă în septembrie 2026, asta nu înseamnă automat că și costurile de aprovizionare din martie 2027 vor fi aceleași.

Specialiștii observă că firmele pot negocia clauze de ajustare și își pot planifica achizițiile pe etape. Achiziția integrală, din timp, a materialelor poate bloca un preț, însă imobilizează capital și aduce costuri de depozitare.

Șantiere cu lucrări, dar fără lichiditate

Pe partea de finanțare, analiștii atrag atenția că un șantier poate avea lucrări, dar nu neapărat și bani disponibili.

Pe 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat că s-au epuizat creditele bugetare alocate în acest an Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Începând cu 11 septembrie, beneficiarii vizați nu au mai putut depune solicitări de transfer, cu anumite excepții, iar mecanismul poate fi reluat doar dacă fondurile sunt suplimentate, printr-o rectificare bugetară sau prin bani din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.

Prima rectificare bugetară

Guvernul Niculescu lucrează la prima rectificare bugetară a anului, așteptată până la finalul lunii octombrie, iar a doua ar urma la sfârșitul lui noiembrie.

Analiza observă că, dintre prioritățile prezentate public până acum, între care sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanță și plata compensărilor la energie, programul „Anghel Saligny” lipsește, iar până la data actualizării nu fusese anunțată nicio suplimentare a acestuia.

Asta nu înseamnă că toate șantierele cu finanțare publică s-au blocat, dar arată cât de importantă e lichiditatea într-un domeniu în care plățile vin înaintea încasărilor.

Presiunea asupra capitalului de lucru poate deveni considerabilă dacă un constructor trebuie să finanțeze în plus achizițiile, salariile și utilajele, iar în aceeași perioadă se scumpesc materialele sau transportul.

Răileanu a avertizat asupra unui posibil paradox și spune că „putem ajunge într-o situație paradoxală ca România să aibă proiecte, fonduri europene și șantiere, dar constructorii să nu mai poată estima suficient de precis costul lucrărilor și, în același timp, să fie obligați să finanțeze perioade tot mai lungi din propriul cash.

Efectele nu se adună automat

Analiza precizează că aceste efecte nu se cumulează mecanic și că nu toate costurile vor crește în mod obligatoriu, unele putând să se stabilizeze sau chiar să scadă. Dificultatea apare când firma nu are suficientă vizibilitate ca să își facă un buget realist.

Concret, constructorii ar trebui să verifice termenele ofertelor, să negocieze mecanisme contractuale de ajustare, să sincronizeze livrările cu ritmul lucrărilor și să își dimensioneze realist capitalul de lucru.