Miniștri căzuți în capcana G4

Au înnebunit salcâmii. Un text despre războiul din Ucraina, publicat de o doamnă conferențiar specialistă în Geopolitică pe contul personal de facebook, a stârnit furia unor miniștri, asmuțiți fiind de un site specializat în diverse misiuni și diversiuni.

Problema nu e a site-ului, ci a miniștrilor. Au rezolvat ei toate problemele lumii și ale țării, de le-a mai rămas răfuiala cu un cadru didactic universitar, specialist în domeniu, care a scris despre astfel de probleme mai multe cărți decât au citit ei?

Cotidianul.ro a semnalat printre primii analiza dnei conf.dr. Alba Iulia Catrinel Popescu, publicându-o integral într-un comentariu din 7 martie 2022. Poate fi citită acolo, astfel încât să vă puteți forma propriile opinii. Pro sau contra. Așa se petrec lucrurile într-o societate civilizată. În democrație. În lumea bunului simț. Dar nu și în jungla prostocrației. A sistemului securist. A figurilor sinistre care, pe față, lăcrimează la parastasul răposatului, iar pe din dos, la casierie, își fac cu ochiul, „nasol momentul, mișto coliva”.

Inamicul NATO – Alba Popescu

Dreptul la opinie nu funcționează într-o lume în care dictonul bolșevic „cine nu-i cu noi e împotriva noastră” devine criteriu de organizare socială.

La noi, unii chiar cred că rusofobia salvează România. E dreptul lor, poate că au dreptate. Pe la televiziuni, moderatorii s-au transformat în procurori. Presa năimită s-a adunat ca la comandă într-un fel de Minister al Adevărului care l-a proclamat pe președintele Zelenski erou sacrosant. „Poți critica pe oricine de pe acest Pămînt: pe Joe Biden, pe Regina Angliei, pe Emmanuel Macron, pe Angela Merkel. Doar pe Zelenski, nu”, scria Ion Cristoiu pe blog.

Cine zice ceva despre Zelenski este considerat automat pro-rus și putinist. Această paranoia militaristă provoacă destule pagube colaterale. Ele provin dintre cei care îndrăznesc să spună că războiul din Ucraina mai are și alte cauze decât demența unui criminal. Și care mai cred că războiul poate avea și soluții raționale, fără distrugeri de țară și de vieți omenești. Așa cred unii, e dreptul lor.

Doamna Alba Popescu face parte dintre acești oameni. Dar pentru că a îndrăznit să gândească altfel decât linia propagandei, a fost umplută de zoaie.

Problema nu este, însă, la trompetele securiste arvunite de sistem. Trebuie să acceptăm că sunt oameni născuți să trăiască din linsul de clanțe și prelinsul pe lângă pereți. Că unii scriu conform ordinelor primite și notelor informative care li se pun la dispoziție, e treaba lor. Au publicul lor, admiratorii lor, misiunea lor, prostia lor. Fiecare înțelege din meseria asta ce-l duce capul, ce-i dictează caracterul și cât îl poate ajuta educația.

Familia Pan-ta-zi a dat startul cenzurii: prima victimă, conf. univ. Alba Popescu

Lucrurile se agravează, însă, când elucubrațiile unor asemenea textieri sunt înghițite pe nemestecate de unii miniștri. Ca în cazul recent al lui Sorin Cîmpeanu și Vasile Dîncu. Reacții ca ale lor, adoptate la comanda G4Media, arată încotro se îndreaptă societatea românească. Pedepsirea cu închisoare a instigării la ură, înființarea comisiei de monitorizare a presei ori acordarea SRI a dreptului de a face cercetări penale completează tabloul semnalelor alarmante pentru democrație.

Armata luată în cătare

Vârful de lance al atacului la opinia și reputația doamnei conf. dr. Alba Iulia Catrinel Popescu este un site compromis până la plăsele de prestații acoperite cu praf de stele. G4 Media nu publică un articol, ci un rechizitoriu instrumentat pe calapodul securității. Stilul și modul de redactare sunt tipice unei cercetări penale securistice, cu trimiteri la „cercul relațional” al autoarei, răscoliri prin arhivă, identificarea de „antecedente” ș.a.m.d.

Rechizitoriul e făcut la meserie. Alba Popescu este suspectă nu doar pentru ceea ce a scris ea, ci și pentru ce au scris alții. A îndrăznit să preia pe pagina proprie informații despre război publicate de „România Liberă” și „știripesurse.ro”. Mai grav: al doilea doctorat la care lucrează Alba Popescu „în cadrul unui institut al Academiei Române” are un titlu care, după gustul securiștilor, „sună hilar”. N-a fost aprobat de securitate. Iar ca să vadă poporul cu cine avem de-a face, băieții cu praf de stele mai adaugă despre autoare că, „până în urmă cu câțiva ani, a realizat o emisiune la o televiziune închisă de CNA pentru reclame nemarcate și nerespectarea grilei de programe, inclusiv prin promovarea ocultismului”. Băieții arată că știu tot, inclusiv legătura dintre Ucraina, opiniile despre război ale unui specialist în Geopolitică și „promovarea ocultismului” la o televiziune de cartier.

Ținta atacului pare, totuși, mai sus decât persoana doamnei conferențiar. Încă din titlu, este vizată instituția Armatei: „Profesoară la Universitatea Armatei Române, val de postări conspiraționiste anti-Zelenski pe Facebook/ Cum a încercat un coleg al profesoarei să intimideze G4 Media” (site-ul respectiv).

Încă din titlu, Armata Română este pusă la stâlpul infamiei pentru că are în rândurile sale cadre cu atitudini dușmănoase – unele care publică comentarii „anti-Zelenski” și altele care intimidează presa liberă și independentă. Manipularea este evidentă. Opinia incriminată este suprapusă peste instituția la care autoarea respectivă este profesor asociat. Nu „Alba Popescu”, ci „profesoara de la Universitatea Armatei Române” se ocupă de „postări conspiraționiste”.

Iar Universitatea MApN, atenție popor, pregătește „viitorii ofițeri ai Armatei Române”. Cu profesori „conspiraționiști”! Ceva e putred în această Universitate, vor să acrediteze autorii rechizitoriului. Alba Popescu „este cel de-al doilea caz semnalat de G4Media referitor la un cadru didactic de la această universitate… Cel anterior se referea la alt conferențiar universitar de la UNAP, Florian Bichir, care a postat pe Facebook un selfie în care apărea un tablou al lui Ion Antonescu”, se arată în text.

Concluzia ar fi că în Armată domnește un haos în materie de cadre universitare. O infuzie de securiști printre cei care pregătesc „viitorii ofițeri ai Armatei Române” n-ar strica. Exemplul infiltrării cu securiști a procuraturii, ministerului de Interne și ANAF-ului ar trebui generalizat și în Armată.

Ca în vechea și ireconciliabila dispută dintre Securitate și Armată, se pare că, în cazul de față, primii au găsit ocazia „să le-o tragă” celorlalți; iar aceștia s-au dus după fentă și au au înghițit momeala ca pelicanii.

Din galeria primilor, a ieșit ca șarpele la șușuea ministrul Educației, membru fondator al Academiei (?) Securității, înființată în 2012. Sorin Cîmpeanu s-a simțit obligat să se amestece într-o ciorbă geopolitică de care habar n-are. Și a făcut-o nu în nume personal, ci în calitate oficială, ca să se evidențieze în fața superiorilor săi. „Răspândirea unor informații, speculații sau teorii cu tentă conspiraționistă, de tip fake news, reprezintă un risc pentru siguranța națională (!) și aduce atingere gravă valorilor ocrotite de o societate democratică. Solicit comunităților academice să se delimiteze ferm de astfel de atitudini”, a găsit de cuviință să declare acest „specialist în coada vacii care se apără de muște” – cum îl botează pe blog Ion Cristoiu pe bietul Cîmpeanu. O poreclă pentru eternitate.

Din partea celorlalți, sare la cap nimeni altul decât Vasile Dîncu, un fel de „firmă luminoasă, rafturi goale”, membru fondator al aceleiași Academii de Securitate, fost viceprim-ministru în guvernul Cioloș și actual ministru al Apărării. Dîncu își dă definitiv în cap cu firma sa de intelectual, după ce a dat ordin pentru „constituirea în regim de urgență a unei comisii pentru investigarea aspectelor semnalate” în site-ul G4 Media. O decizie ce pare să fie dată la indicația amintitului site, conform regulii că funcția doboară gradul.

Arme și libertate pentru pușcăriași

Prima diversiune a site-ului este în legătură cu decizia lui Zelenski de a elibera pușcăriași, înarmându-i și trimițându-i pe front. Textierii afirmă că această tărășenie nu este decât „o teorie conspiraționistă” lansată de Alba Popescu. Or, decizia respectivă nu este nicio conspirație, ci o cruntă realitate.

Citez dintr-un site frate cu cel în cauză: „Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis luni să elibereze deţinuţii cu experienţă militară pentru ca aceştia să se alăture luptei împotriva forţelor ruse… ^ucraineni cu experienţă reală de luptă vor fi eliberaţi din închisori şi-şi vor putea ispăşi pedepsele în locurile cele mai periculoase ale războiului^, şi-a justificat decizia Zelenski”.

Deci înarmarea pușcăriașilor nu e „o teorie conspiraționistă”, ci un adevăr confirmat de la cel mai înalt nivel.

În aceste condiții, credem că sunt mai mult decât legitime întrebări precum cele puse în postarea dnei Alba Popescu în legătură cu folosirea armelor primite de foștii pușcăriași, cu misiunile date acestora, cu locurile în care ei au fost trimiși să lupte, cu inventarul respectivelor arme etc.

Și mai ales dacă dintre acești pușcăriași vor fi fost unii care s-au îndreptat spre UE via România, înarmați sau nu. Cu pașapoarte rusești sau ucrainiene? Autoritățile române nu știu nimic despre aceste lucuri. În momentul de față nu se știe nici câți dintre cei peste 400.000 de ucrainieni care au intrat în România până pe 15 martie au fost bărbați. Poliţia de Frontieră a declarat că nu are o astfel de situaţie statistică. „Foarte ciudat răspunsul colegilor de la MAI”, comenta purtătorul de cuvânt al SRI, menționând că nici acest serviciu nu deţine vreo bază de date cu străinii care intră sau ies din România, pentru că nu are nicio bază legală să facă asta.

Colonelul (MAI) în rezervă Dan Antonescu declara zilele trecute pentru „Libertatea” că „traficul de arme şi de ţigări în zona Ucrainei era ceva banal. De multe ori am discutat cu «clienţi» de-ai mei care îmi spuneau: «dom’le, ce pistol vrei să-ţi aduc? AKM sau ce vrei să-ţi aduc? Numai americane să nu-mi ceri, dar până la urmă mă forţez şi-ţi aduc şi din acelea!». Adică, ei ştiu ce se poate şi ce nu”, spunea fostul poliţist.

S-ar putea ca pe textierii site-ului respectiv să nu-i intereseze aceste lucruri. Ei consideră că existența unor electroni liberi ieșiți din pușcărie și care pot să circule prin Europa înarmați, inclusiv să adaste și prin România, este o „teorie a conspirației lansată de profesoara de la Universitatea MApN”. S-ar putea, însă, ca pe alți compatrioți și „con-europeni” de-ai noștri să-i intereseze foarte mult acest subiect real, cu efecte nebănuite pe termen lung.

Afirmațiile lui Zelenski, ascunse sub preș

Textierii site-ului o mai acuză pe Alba Popescu și pentru afirmațiile ei potrivit cărora „domnul Zelenski nu are nici un drept să critice NATO”, „NATO nu are nici un fel de angajament față de Ucraina”, iar popoarele din țările membre ale alianței „nu vor să intre în război nuclear cu Rusia pentru Ucraina”. Ce nu este adevărat în afirmațiile dnei Alba Popescu? Știu domnii Dîncu și Cîmpeanu că lucrurile stau altfel? Să ne spună și nouă, ca să nu murim proști. Ce-o fi „conspiraționism anti-Zelenski” într-o opinie care repetă, de fapt, niște decizii arhicunoscute ale NATO, comunicate de președintele Biden încă dinaintea primelor bombardamente?

Acuzând-o pe Alba Popescu pentru opiniile de mai sus, textierii site-ului recurg și la o mizerabilă manipulare, omițând să spună că pasajul incriminat este de fapt o replică a autoarei la niște acuze cutremurătoare pe care președintele Ucrainei le-a adus NATO.

Astfel, după ce liderii alianței i-au transmis refuzul de a trimite avioane care să lupte în spațiul aerian ucrainian cu avioanele rusești, Zelenski le-a răspuns că „toți oamenii care vor muri de azi înainte vor muri și din cauza voastră, a slăbiciunii voastre, din cauza dezbinării voastre”, acuzându-i pe aliați că „au inventat narativul potrivit căruia o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar provoca o agresiune directă a Rusiei împotriva NATO”. O asemenea explicație reprezintă, în opinia lui Zelenschi, „autohipnoza celor care sunt slabi, nesiguri, în ciuda faptului că posedă arme mult mai puternice decât avem noi”.

Așa să fie oare? Liderii NATO se află în „autohipnoză”? Și sunt părtași la moartea atâtor ucrainieni?

Din moment ce nimeni din România n-a dat replică la asemenea afirmații ale dlui Zelenski, s-ar putea crede că autoritățile sunt de acord cu ele, le acceptă și le însușesc.

Conf. dr. Alba Iulia Catrinel Popescu a avut curajul să reacționeze la declarațiile halucinante de mai sus. Ca intelectual, ca medic și om de știință, ca român și cetățean european, a respins ideea că liderii NATO sunt în „autohipnoză”, cum pretinde dl. Zelenski. Și pentru asta a fost luată la bastoane, cu jigniri inimaginabile pe toate rețelele de socializare.

Niște întrebări pentru domnii Dîncu și Cîmpeanu

Despre textierii la ordin, Dumnezeu cu mila. Problema care ne interesează pe toți nu este a diversiunilor arhicunoscute din G4 Media, ci a atitudinii celor doi miniștri, în condițiile date.

Astfel, întrebarea la care ar trebui să răspundă onor miniștrii Cîmpeanu și Dîncu este dacă dumnealor și instituțiile pe care le conduc sunt de acord cu acele calificative date liderilor NATO de către președintele ucrainian?

Consideră domnii miniștri că este doar o „invenție narativă” afirmația repetată a liderilor alianței potrivit căreia intervenția NATO în spațiul aerian ucrainian ar provoca „al treilea război mondial”, cum afirma însuși președintele Biden? Adică este o „narațiune inventată” ce spun liderii NATO pe acest subiect?

Acceptă domnii miniștri Dîncu și Cîmpeanu că, pe tot parcursul de până acum al acestui război, liderii țărilor membre NATO au manifestat „autopsihoza celor slabi și nesiguri”?

Susțin domnii miniștri Dîncu și Cîmpeanu acuzația adusă de președintele Ucrainei, potrivit căruia „toți oamenii care vor muri în Ucraina” după refuzul de a interveni aerian, „vor muri și din cauza acestui refuz al liderilor NATO”, a „slăbiciunii” lor, a „dezbinării” lor?

La aceste întrebări ar trebui să răspundă băgăreții isteți în ciorba diversiunilor penibile.

Cetățenii din fiecare țară membră NATO sunt cei care, în ultimă instanță, suportă mari sacrificii pentru ca țara lor să susțină Ucraina în acest război. Acești oameni au tot dreptul să se considere vexați de astfel de afirmații ale președintelui Zelenski. Că le-a spus „la vreme de război” nu e o scuză. Dimpotrivă, la vreme de război trebuie să fii cu atât mai atent la ce spui, mai ales când conduci o țară aproape ruinată, în care conaționali de-ai tăi dau piept cu moartea.

Despre diversiunile G4Media și jignirile postacilor arondați numai de bine.

Dar, spre deosebire de presa slobodă, demnitarii statului au mari răspunderi pentru ceea ce zic.

Există un proverb: ai grijă ce gândești, pentru că gândurile se transformă în cuvinte; ai grijă la ce spui pentru că vorbele se transformă în fapte; ai grijă la faptele tale, pentru că ele se transformă în obiceiuri; ai grijă la ce obiceiuri îți faci pentru că ele devin caracterul tău.Ai grijă la caracterul tău, căci el devine destinul tău.

Domnii Dîncu și Cîmpeanu și-au arătat caracterul.