Plecam care încotro prin lumea largă şi nu ştiam că Senatul ţării noastre dragi a şi iniţiat un comitet de salvare naţională. El se numeşte Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi pare a fi o încercare de a strânge sub aceeaşi umbrelă cele mai importante personalităţi, cei mai buni experţi şi cei mai serioşi analişti pe care i-ar putea avea ţara. Scopul este salvarea României fără ajutorul politicii. Într-un material difuzat la reuniunea de ieri a acestui CND chiar se afirma: „Apare evident eşecul clasei politice şi administraţiei româneşti în proiectul naţional de dezvoltare de după căderea regimului comunist”. Drept care, cităm din acelaşi material:
„În acest context, preşedintele Senatului României, împreună cu patru ONG-uri de prestigiu din România (Grupul de Economie Aplicată – GEA, Transparency International Romania, Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare – IPID şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii – ICCV) au încercat să adune la aceeaşi masă specialişti în economie şi dezvoltare, reprezentanţi ai mediului academic, experţi, reprezentanţi ai societăţii civile, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, precum şi lideri ai tuturor partidelor politice, pentru a identifica priorităţile României şi soluţii la probleme presante”.
Iniţiativa începe să se limpezească. Nu e vorba de nici o instituţie înfiinţată de Senatul României. E mai degrabă o structură creată de Mircea Geoană pentru a strânge în jurul său o grupare cu aparenţă tehnocrată. Un fel de grup de lucru informal, pe care să-l tuteleze şi în numele căruia să joace alternativa unei guvernări tehnocrate.
La prima vedere, grupul de experţi este impresionant. Board-ul este compus din Günter Verheugen, Felipe Gonzales, Giuliano Amato şi Mario Monti, plus Jean Lemierre. Alături de aceştia stau instituţiile măreţe ale României. Adică Senatul şi Grupul de Economie Aplicată, lângă care, mai la vale, sunt Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Naţională a României, Preşedinţia României, Instituţia Guvernului, Academia Română. Bieţii Daniel Dăianu şi Napoleon Pop sunt doar simpli membri ai comitetului. Aceeaşi poziţie onorabilă o au şi Alina Mungiu, Cristian Pîrvulescu, Nicolae Dănilă, Florin Georgescu, Sergiu Celac, Călin Georgescu. Hazul vine abia de la faptul că mulţi dintre cei trecuţi pe această listă arată mai degrabă ca în apelurile lui Sorin Ilieşiu. Adică nu ştiu nimic. Unii n-au aflat iar alţii nu vor să facă parte dintr-o asemenea comiţie pentru că ar putea face parte din alta. Oricum, pentru lămurirea tuturor, îi trecem pe toţi şi nu le rămâne decât să se retragă sau să confirme:
Liviu Albu – Institutul de Prognoză Economică
Alexandru Ene – Centrul Român de Politici Economice
Anca Harasim – AmCham
Bogdan Chiriţoiu
Constantin Ciupagea – Institutul de Economie Mondială
Daniel Dăianu
Napoleon Pop – Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române şi membru al Comitetului Interinstituţional pentru elaborarea Planului Naţional de dezvoltare 2007-2013
Mircea Miclea – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România
Cristian Vlădescu – Profesor Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara şi preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice din România
Marian Preda – Decan, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti, şi preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România
Radu Gheţea
Eugen Scanteie
Florin Georgescu
Nicolae Dănilă
Valentin Lazea
Marius Profiroiu
Maia Teodoroiu
Alina Mungiu
Alfred Bulai
Cristian Pîrvulescu
Dan Chiribucă, prof. Univ. Sociologie Cluj
Dumitru Sandu
Marian Stas – CODECS
Nicolae Idu
Renate Weber
Adriana Ţicău
Iuliu Winkler
Cristian Preda
Daniel Barbu
Sandra Pralong
Magda Matache
Augustin Stoica
Sergiu Celac
Sorin Moisa
1 reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România
1 reprezentant al Asociaţiei Municipiilor
1 reprezentant al Asociaţiei Oraşelor.
E treaba PSD-ului să se lămurească de ce lipseşte. În ce priveşte Programul, sau mai corect, schiţa, trebuie spus că ea geme de idei generoase, corecte, unele extrem de inspirate. Numai că de la bruionul lansat ieri la reuniunea organizată de Mircea Geoană la Senatul României până la un grup coerent de tehnocraţi dispuşi să se implice în guvernarea României e cale lungă. Aşa cum arată lucrurile în momentul de faţă, mai degrabă ne aflăm în faţa unei încercări naive, decât în faţa unui proiect de anvergură. E şi greu de stabilit încotro o ia. Se articulează sau compromite o idee! Pentru cei curioşi din fire, adăugăm şi concluziile materialului difuzat ieri la Senat:
„România poate merge înainte şi este singurul obiectiv strategic care poate genera măcar un minim consens în acest moment.
Motivaţia strategică este că România nu poate merge înainte fără un motor care să colecteze toate energiile naţionale. Însă niciun drum nu este dezirabil acum dacă nu produce reforme şi guvernare în interesul cetăţenilor, pentru că am văzut cum societatea românească a respins orice pseudo-reformă în ultimii 20 de ani dacă nu a fost convinsă că motivele din spatele reformei îi sunt de fapt benefice.
Condiţia preliminară unică a acestui exerciţiu este una dificilă: conştientizarea cauzelor profunde ale crizei. Acceptarea responsabilităţii comune pentru acest eşec al societăţii trebuie să plece de la înţelegerea că oamenii acestei ţări sunt purtători de drepturi inalienabile. Aceste drepturi încep de la respectarea promisiunii dezvoltării. Această povară este colectivă. Sarcina stabilirii unui traseu realizabil şi efiecient nu este însă generic a cetăţenilor ci este alocată clasei politice.
Sintetizând, până când paradigma de guvernare nu va fi schimbată, populaţia va fi reticentă la orice mare proiect politic naţional, iar schimbarea paradigmei de guvernare înseamnă introducerea guvernării în folosul cetăţenilor”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.