Miza Țintei 442 din PNRR. Cum încearcă AMEPIP să elimine provizoratul din peste 1.300 de companii de stat

Într-un interviu acordat publicației Libertatea, Oana Petrescu, vicepreședintă AMEPIP, vorbește despre accelerarea selecțiilor profesioniste, amenzi de peste 100.000 de lei aplicate demnitarilor care amână reformele, dar și despre viitorul sutelor de firme locale neprofitabile care riscă închiderea sau fuziunea.

Guvernanța corporativă în sectorul public din România traversează o perioadă de clarificări și rigori fără precedent. Creată pentru a supraveghea și evalua modul în care statul își administrează întreprinderile, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor de Stat se află în centrul unuia dintre cele mai monitorizate jaloane din PNRR, cunoscut sub numele de Ținta 442. Obiectivul principal al acestui demers este reducerea masivă a mandatelor provizorii din Consiliile de Administrație și aducerea unor conduceri profesioniste, selectate pe baza unor criterii transparente și competitive.

Ținta 442 din PNRR 

Conform cerințelor stabilite cu partenerii europeni, provizoratul în consiliile de administrație ale companiilor publice nu trebuie să depășească 20% din totalul mandatelor, un prag considerat un standard natural de flexibilitate și în mediul privat sau în recomandările OCDE. La nivelul lunii iulie, datele furnizate de conducerea AMEPIP arată că indicatorii au fost îndepliniți din punct de vedere aritmetic. La nivel central, numărul de provizorate a scăzut cu peste 50% față de nivelul de referință din anul 2020, în timp ce la nivel local peste 80% din pozițiile din Consiliile de Administrație sunt ocupate de membri definitivi, cu mandate de până la 4 ani.

Totuși, atingerea aritmetică a țintei este doar o parte din proces. Comisia Europeană a solicitat clarificări suplimentare și verificări prin sondaj ale dosarelor companiilor, pentru a asigura transparența totală a procedurilor de recrutare. În prezent, agenția actualizează bazele de date pentru peste 1.200 de companii locale și circa 120 de companii centrale active. Un exemplu recent de colaborare eficientă este cel cu Primăria Municipiului București, unde opt companii municipale intrate în acest an cu conduceri integral provizorii au parcurs etapele pregătitoare și redactarea scrisorilor de așteptări, urmând ca în scurt timp să aibă consilii de administrație definitive.

Mecanismul selecțiilor 

Unul dintre principalele reproșuri aduse de-a lungul timpului guvernanței de stat a fost numirea unor persoane fără pregătire de specialitate în domeniile pe care le gestionau. Oana Petrescu subliniază că majoritatea cazurilor controversate apărute în spațiul public vizau numiri făcute pe vechea legislație, înainte de introducerea noilor criterii prin Ordonanța 109. Pentru a asigura independența și calitatea procesului de recrutare, selecțiile sunt coordonate de comisii mixte formate din reprezentanți ai agenției și ai autorității publice tutelare, fiind asistate direct de un expert independent selectat prin proceduri competitive.

Dacă în perioada de început agenția a funcționat ea însăși cu o conducere provizorie și a derulat un număr redus de selecții, în ultimele luni ritmul a accelerat substanțial. Au fost finalizate zeci de selecții cu administratori înregistrați deja la Registrul Comerțului. Pentru companiile mari și strategice, cum este cazul Nuclearelectrica, procedurile de selecție sunt planificate proactiv cu câteva luni înainte de expirarea mandatelor curente. În paralel, se lucrează la extinderea corpului administratorilor, o bază de date cu specialiști deja verificați și avizați din care autoritățile pot desemna inclusiv administratori provizorii la nevoie.

CITEȘTE ȘI:

DOCUMENT 33 de companii de stat, în „risc ridicat de guvernanță”. AMEPIP trage un semnal de alarmă cu privire la mandatele provizorii ale șefilor din CA-uri

De ce au fost amendați miniștrii cu sume uriașe

Subiectul amenzilor aplicate unor miniștri sau conducători de instituții publice a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, unele sancțiuni ajungând până la suma de 105.000 de lei. Aceste sancțiuni au fost rezultatul direct al modificărilor legislative negociate de Guvern cu Comisia Europeană pentru a prelungi termenul de îndeplinire a Țintei 442.

Pentru ca reprezentanții Comisiei Europene să accepte extinderea termenului, statul român a introdus o normă fermă care să garanteze respectarea angajamentelor. Cadrul legal a eliminat posibilitatea acordării de avertismente și a introdus amenzi directe pentru conducătorul instituției tutelare. Schimbările politice frecvente și întârzierile istorice au făcut ca unii demnitari să preia și să deconteze financiar restanțele administrative ale predecesorilor lor, neavând posibilitatea de a evita aceste măsuri contravenționale.

Reorganizarea portofoliului de stat și dilema firmelor neprofitabile

Pe lângă procesele de selecție, agenția lucrează la actualizarea Legii 48 privind politica de proprietate a statului, adoptată în contextul aderării la OCDE. Scopul este definirea clară a motivelor pentru care statul deține o companie, fie că este vorba despre servicii publice, infrastructură critică, monopol de resurse sau importanță strategică. Până în prezent, multe autorități au aplicat indicatori financiari standard unor companii cu profil exclusiv social, precum Metrorex sau societățile din domeniul minier, creând dezechilibre în procesul de evaluare.

Reforma aduce măsuri ferme și pentru eficientizarea întregului portofoliu public, fiind deja inițiate numeroase fuziuni, absorbții sau lichidări de companii de stat. Companiile fără activitate reală, cele cu puțini angajați sau cele care trăiesc exclusiv din închirierea patrimoniului sunt supuse unor planuri stricte de restructurare. În ceea ce privește obiecțiile unor edili locali referitoare la costurile ridicate ale unui Consiliu de Administrație profesionist, poziția conducerii AMEPIP este fermă. Dacă o companie nu poate suporta costurile unei bune guvernanțe, ea nu are de ce să existe, deoarece patrimoniul public nu poate fi administrat fără oameni calificați și sisteme adecvate de management al riscului.

Echipa agenției funcționează într-un cadru strict de cheltuieli, confruntându-se cu înghețarea angajărilor și cu măsuri de reducere bugetară, în ciuda atribuțiilor suplimentare de control primite recent. Chiar și în aceste condiții de austeritate, obiectivul declarat rămâne aducerea unui mix de expertiză din sectorul public și cel privat, ridicând standardele de guvernanță ale statului român la nivelul marilor corporații internaționale. De reușita acestui demers depinde atât atragerea fondurilor din PNRR, cât și modul în care vor fi gestionate resursele publice pe termen lung