Monica Macovei pierde procesul la CEDO

CEDO reține că nu există „pedeapsă” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Articolele 6 și 7 din Convenție nu sunt incidente în cauză, cererea fiind astfel declarată inadmisibilă.

Amenzile și măsurile de confiscare au fost aplicate Monicăi Macovei pentru încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale din 2014.

În iunie 2016, Tribunalul București  a menținut o parte dintre sancțiuni. Instanța a stabilit că acestea au fost legale, iar faptele au prezentat un pericol social semnificativ.

În 2017, Macovei s-a adresat CEDO

Fostul ministrul a invocat încălcarea articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil, în latura sa penală) și a articolului 7 (nicio pedeapsă fără lege).

Monica Macovei a candidat ca independent la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie 2014.

Conform Legii nr. 334/2006, ea a desemnat un mandatar financiar și, ulterior scrutinului, a depus la AEP documentele privind donațiile și sprijinul financiar primit.

În ianuarie 2015, AEP a identificat  încălcări ale legislației privind finanțarea campaniilor, printre acestea, acceptarea unor donații, respectiv  materiale de campanie și  un împrumut pentru finanțare.

În 12 februarie 2015, AEP a aplicat amenzi și a dispus măsuri de confiscare, sub amenințarea executării silite în caz de neconformare.

Macovei a contestat sancțiunile la  instanțele naționale și a  solicitat anularea lor, respectiv înlocuirea amenzilor cu avertismente și anularea confiscărilor.

Tribunalului București a menținut  însă  sancțiunile.

Instanța a decis că amenzile nu puteau fi înlocuite cu avertismente, iar măsurile de confiscare nu puteau fi anulate.

Curtea de la Strasbourg a arătat că este pentru prima dată când examinează dacă sancțiuni aplicate în temeiul Legii nr. 334/2006 pot intra sub incidența laturii penale a articolului 6.

Decizia a fost pronunțată în cauza Macovei c. României (cererea nr. 58004/17) și a fost făcută publică la 26 februarie 2026.