La 520 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457 – 1504), mărci poştale ale unei emisiuni filatelice „Muzeele spiritualităţii. Mănăstirea Putna”, compusă din patru mărci poştale şi un plic „prima zi”, sunt introduse în circulație.
Mărcile reproduc Coroana lui Ştefan cel Mare (valoarea nominală doi lei), reconstituită după imaginea din Tetraevanghelul de la Humor (1473) şi după tabloul votiv de la Voroneţ (circa 1492), acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare (1477) (valoarea nominală cinci lei), cădelniţa dăruită de Ştefan cel Mare la 12 aprilie 1470, la împlinirea a 13 ani de domnie, în contextul începuturilor lăcaşului monahal putnean (valoarea nominală şase lei) şi ferecătura din 1487 a Tetraevanghelului scris de Nicodim (valoarea nominală 22 lei).
Imaginea plicului „prima zi” reproduce scena votivă din Tetraevanghelul din 1473, transmite, luni, Romfilatelia.
Emisiunea este disponibilă de luni în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi online pe https://romfilatelia.ro/store/.
Prima ctitorie şi locul de veşnică odihnă al marelui domn Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, a fost sfinţită la 3 septembrie 1469. Cunoscut ca unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult ale Ortodoxiei, Mănăstirea Putna are şi unul dintre cele mai bogate şi valoroase muzee ale spiritualităţii, păstrând multe obiecte din vremea marelui voievod printre care manuscrise, obiecte de cult, broderii şi ţesături, orfevrărie şi ceramică.
materialism vulgar
prilej de ciordeala din buget.