Noutăţi editoriale

“Hamlet şi nebunia lumii”

La finalul Anului Shakespeare (450 de ani de la naştere), UNATC I.L. Caragiale – Departamentul Studii Teatrale şi UNITER, în parteneriat cu British Council, vă invită la lansarea volumului Hamlet şi nebunia lumii de Octavian Saiu, apărut la Editura Paideia.

Evenimentul va avea loc joi, 18 decembrie, la ora 16.00, la Teatrelli.

Prezintă: Ludmila Patlanjoglu, Marina Constantinescu şi Emil Hurezeanu. Cu participarea actorului Marius Manole.

Proiecţie: Fotografii Hamlet de Mihaela Marin.

Despre tipul de abordare propus de autor în paginile volumului, reputatul shakespearolog Stanley Wells spune: „Octavian Saiu, cu o profundă înţelegere a universului shakespearian şi a fenomenului teatral dintr-o perspectivă internaţională, are argumente excelente pentru a scrie despre impactul scenic al piesei cu subtilitate analitică şi originalitate a interpretărilor”.

Cine este Hamlet, acum, pe scena lumii? Care sunt ipostazele lui teatrale cele mai convingătoare? Cum îi putem descifra jocul cu nebunia?

„Astăzi, când urgia din Lear se retrage ca un tsunami şi lasă în urmă prăpădul dezumanizării, singura piesă în care ne regăsim e Hamlet – cu toată nebunia dezlănţuită de acolo, pe care patru secole de posteritate au camuflat-o pentru a ne lăsa nouă voluptatea amară de a o trăi pe propria piele. Hamlet este contemporanul nostru, pentru că e nebun. Şi ca el suntem cu toţii. Personajul acesta nu mai e de mult prinţul renascentist care-şi contemplă natura interioară. Nici eroul răzvrătit care încearcă să salveze lumea. Este doar profilul spart al omului din acest început de mileniu. Hamlet suntem noi”, scrie autorul.

Octavian Saiu este profesor, cercetător şi critic de teatru. Are un doctorat în studii teatrale şi unul în literatură comparată. Predă la universităţi din România, Noua Zeelandă, Japonia şi Portugalia şi a fost Visiting Fellow la University of London. A susţinut numeroase conferinţe în cadrul unor importante manifestări teatrale şi academice internaţionale. În 2013 a fost Moderatorul Conferinţelor Beckett at the Festival din cadrul Programului Oficial al Festivalului Internaţional de la Edinburgh.

Este autorul volumelor: În căutarea spaţiului pierdut (Nemira, 2008) / In Search of Lost Space (UNATC Press, 2010), Beckett. Pur şi simplu (Paideia, 2009), Fedra, de la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane (Paralela 45, 2010), Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate (Paideia, 2011), Posteritatea absurdului (Paideia, 2012) şi Teatrul e vis (Paideia, 2013).

A primit Premiul Criticii pentru carte de teatru în 2010 şi Premiul UNITER pentru Critică de Teatru în 2013.

Şi cuvintele sînt o provincie, în lectura Adelei Greceanu, la Bastilia

„Poezia Adelei Greceanu are rigoare şi viziune. Şi mai are ceva rar întâlnit în poezia feminină: umor. Un umor excentric”, notează Marin Mălaicu-Hondrari.

Miercuri, 17 decembrie, la ora 19.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti, Adela Greceanu va citi din Şi cuvintele sînt o provincie, cel mai nou volum apărut sub semnătura sa la Editura Cartea Românească, în colecţia Poezie.

Cu un schelet narativ construit din situaţii, personaje, idei care conturează o lume, Şi cuvintele sînt o provincie este un poem despre singurătate, despre a sta deoparte, despre feminitate, dar şi despre limbaj, despre limitele şi neputinţele sale. Dacă primele texte sunt scrise la persoanele întâi şi a treia, în partea a doua a cărţii apare un „tu”, un posibil model de forţă feminină, care atrage şi intimidează în acelaşi timp. Iar dacă la început discursul este un soi de monolog interior coerent-articulat, fluent ca într-o naraţiune, spre final discursul devine un soi de monolog exterior coerent-dezarticulat, frânt tocmai în adresarea directă către acel „tu”.

Adela Greceanu (pseudonimul Adelei Maria Martin, născută Duţu) este scriitoare şi jurnalistă de radio.

S-a născut la Sibiu în 1975, a studiat jurnalistica, iar din 1998 lucrează la Radio România Cultural şi trăieşte în Bucureşti. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult… (Editura Eminescu), urmat de Domnişoara Cvasi (Editura Vinea, 2001) şi Înţelegerea drept în inimă (Editura Paralela 45, 2004). În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii (Editura Polirom).

În 1998 a apărut antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, realizată de Marin Mincu. Adela Greceanu a susţinut numeroase lecturi în ţară şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, bulgară, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sârbă şi croată. Este inclusă în antologia de povestiri româneşti Skräpliv, apărută în 2013 la editura suedeză 2244, parte a prestigiosului grup editorial Bonnier.

“Povestiri de iarnă”

Astăzi, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o seară dedicată minunatelor povestiri semnate de Karen Blixen, scriitoarea daneză cunoscută publicului român mai ales datorită celebrului său roman Din inima Africii (Out of Africa, 1937), transpus într-o ecranizare de excepţie, cu Meryl Streep şi Robert Redford.

La lansarea volumului Povestiri de iarnă, recent apărut în colecţia Raftul Denisei, vor participa Alexandra Rusu, Andreea Răsuceanu şi Angelo Mitchievici, iar moderator va fi Denisa Comănescu.

Karen Blixen a scris simultan în engleză şi daneză, criticii lăudându-i engleza de o stranie frumuseţe. În 1942 a publicat volumul cu titlul shakespearian Povestiri de iarnă, scris în engleză (Winter’s Tales) şi tradus imediat de autoarea însăşi în daneză (Vinter-Eventyr), cartea apărând aproape în acelaşi timp la Random House din Londra şi la Gyldendal din Copenhaga.

Întâlnirile cu povestirile lui Karen Blixen sunt prilejuri de evadare din imediat şi de refugiu în sanctuarul amintirilor. Vocea autoarei este pe rând veselă şi elegiacă, visătoare şi realistă, rafinată şi directă, iar literatura ei vorbeşte inimii, scoţând la iveală întâmplări cu tâlc, petrecute în lumina blândă a apusului sau printre stropii de rouă ai zorilor. Temele locale, explorarea filonului fantastic şi elementele romantice rotunjesc un volum scris sub imperiul recuperării urgente a trecutului.

Recunoscută drept o mare povestitoare a secolului XX, Karen Blixen (pseudonim literar Isak Dinesen) a fost nominalizată de mai multe ori la Premiul Nobel pentru literatură. Scriitoarea s-a născut la Rungsted, lângă Copenhaga, într-o familie aristocratică, în 1885. A studiat Artele Frumoase la Copenhaga, Paris şi Roma. Între 1914 şi 1931 a trăit în Kenya, unde deţinea o fermă, această experienţă alcătuind substanţa volumului autobiografic Din inima Africii (Out of Africa/Den afrikanske farm, 1937), cea mai cunoscută operă a sa. A debutat în volum cu Şapte povestiri gotice (Seven Gothic Tales, 1934). Unicul ei roman, Angelic Avengers, a văzut lumina tiparului în 1946, iar volumul Last Tales, în 1957. A murit în 1962.

“Viaţa începe vineri”

Romanul Ioanei Pârvulescu, distins cu Premiul Uniunii Europene pentru literatură, este în curs de apariţie în şapte ţări

Extrem de bine primit de critica literară, public şi presă, romanul Viaţa începe vineri a fost tradus, la scurt timp după apariţie, în limba suedeză şi a câştigat în 2013 Premiul Uniunii Europene pentru literatură. Bucurându-se de numeroase solicitări de publicare, Viaţa începe vineri va apărea curând în engleză, bulgară, maghiară, sârbă, croată, macedoneană şi albaneză, traduceri în alte limbi fiind în curs de contractare.

„Cu câţiva ani înainte de 1900, zilele erau încăpătoare. Oamenii vibrau ca firele de telegraf, erau optimişti şi credeau, ca niciodată înainte şi ca niciodată după, în puterea ştiinţei, în progres şi-n viitor. (…) Înainte de 1900, omul credea că Dumnezeu îl vrea nemuritor, în sensul cel mai concret al cuvântului. Nimic nu părea imposibil şi nici nu era. Toate utopiile erau permise”.

„Viaţa începe vineri este în acelaşi timp un roman de epocă (acţiunea se petrece în ultimele zile din decembrie 1897), o anchetă poliţistă in jurul unei crime, o teleportare misterioasă şi o ingenioasă punere în abis. Plasat sub un motto din Unamuno – «Pentru că ceea ce vrei este viaţa aceea, şi asta, şi alta – le vrei pe toate» –, acest pot-pourri românesc nu se mulţumeşte să deschidă o fantă prin care să vedem ca la teatru lumea de la 1897, ci ne absoarbe în ea pe măsură ce autoarea o reinventează”, scria Adriana Bittel.

„Viaţa începe vineri este un roman irezistibil, de o tulburătoare frumuseţe, scris cu o dezinvoltură, cu o naturaleţe şi cu o spontaneitate care nu lasă să se ghicească exerciţiul cronicilor optimiste/pesimiste sau atenta cercetare eseistică a «intimităţii secolului 19» şi care par a-şi avea sursa doar în imaginaţia suplă a autoarei, în fantezia ei creatoare”, nota Evelina Oprea, în revista Vatra.

Personajele principale din Viaţa începe vineri sunt prinse în 2012 într-un nou roman, Viitorul începe luni.

„Autoarea creează, cu tenacitate şi ştiinţa dozajului tensiunii dramatice, o intrigă complicată, cu nebănuite fire ce leagă nevăzut personajele, oferind, de fapt, radiografia completă a unui secol: de altfel, metafora razelor Röntgen, recurentă în roman, nu e întâmplătoare, căci privirea multidimensională a autoarei străbate, pe rând, toate straturile societăţii de la sfârşit de secol XIX, la fel cum cititorul pătrunde treptat în materialul multistratificat al semnificaţiilor romanului. Iar aceasta se suprapune perfect unei imagini amănunţite a Bucureştiului anului 1898, uneori panoramice, alteori surprinzând câte un aspect semnificativ, mereu cu o concreteţe şi o precizie a detaliului care sporesc senzaţia de veridicitate”.

Cunoscută scriitoare, eseistă şi traducătoare, profesor la Universitatea din Bucureşti, Ioana Pârvulescu este autoarea mai multor volume de eseuri şi romane, între care Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003), În intimitatea secolului 19 (2005), Viaţa începe vineri (2009), Cartea întrebărilor (2010), Viitorul începe luni (2012) şi a mult aşteptatului roman Inocenţii, aflat în lucru.

Preocuparea autoarei pentru Caragiale s-a concretizat în două eseuri: În Ţara Miticilor. De 7 ori Caragiale (2008) şi Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011).

În toamna acestui an i-a apărut al doilea volum de poeme, Cum continuă povestea, o carte care a cerut să se nască, aşa cum se destăinuie autoarea: „Ca să scriu Cum continuă povestea m-am întrerupt din romanul Inocenţii. N-am avut de ales. Pentru mine, scrisul seamănă cu toate celelalte, n-ai de ales. Vine şi ţi se aşază singur la masă. Cred însă că de data aceasta e chiar ultima carte de poezie din viaţa mea… (…) Nu sunt poezii scrise «sub dictare» într-o perioadă de subită inspiraţie, nu sunt transcrieri de metafore, ci e mai degrabă un jurnal pe care l-am acumulat interior de-a lungul anilor şi căruia acum i-a venit sorocul: încercări primejdioase de a înţelege şi prinde în vers lumea, cu mine cu tot în ea, pentru că poezia are acces la lucruri imposibil de exprimat în orice alte vorbe «pe-nţeles»”.

„Că scrie studii cu aparat critic sau eseuri, poezii ori interviuri, prefeţe sau proze, Ioana Pârvulescu face din cuvinte atrăgătoare hărţi multidimensionale, pe care le poţi privi de aproape, de departe, sau în care poţi pur şi simplu intra. Descifrarea lor presupune un nivel normal de iniţiere, nimic prohibitiv aşadar. Trebuie doar să consimţi, adică să-ţi alegi unghiul dorit şi scara potrivită. Vei descoperi mereu una şi aceeaşi lume, dar cea mai bună dintre câte au fost în istoria României, explorată la infinit prin expunere suprapusă, etalabilă panoramic sau, dimpotrivă, stratificată pentru un efect de adâncime. În acest «joc», orice alegere este răsplătită”, apreciază Tania Radu.

Bogdan-Alexandru Stănescu a citit din anaBASis la Bastilia

Volumul de poezie anaBASis de Bogdan-Alexandru Stănescu a apărut recent la Editura Cartea Românească, cu 12 ilustraţii de Laurenţiu Midvichi.

„N-am să uit niciodată o formulare prin care Sainte-Beuve definea relaţia dintre Montaigne şi Pascal: Eseurile celui dintâi au fost, scrie criticul francez, vulpea din sânul celui din urmă. Cu alte cuvinte (conform legendei consemnate de Plutarh), o plăcere vinovată, un prag al voinţei şi un instrument al morţii. La aceeaşi metaforă recurge explicit Bogdan-Alexandru Stănescu în anaBASis. E mai greu de spus cine va fi jucat în cazul său rolul vulpii. Spectrul posibilităţilor e foarte larg. Nu exclud ipoteza că, excelent cunoscător al literaturii anglo-saxone, Bogdan-Alexandru Stănescu ar avea, ascuns sub manta, un autor numai al lui, necunoscut încă publicului român. Pe de altă parte, ar putea fi vorba, pe filieră dionisiacă, despre admiraţia pentru Emil Botta (căruia i-a dedicat o teză de doctorat). Oricum ar fi, eu văd în această carte şi o reacţie vehement-melancolică la adresa celor câteva direcţii stereotipe în care se mişcă poezia generaţiei noastre. Dacă precedentul volum a putut fi privit ca o ciudăţenie (cine mai scrie, astăzi, despre ahei?), acesta vine să ne arate că jocul lui Bogdan-Alexandru Stănescu e unul foarte serios.”

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) scrie cronică literară săptămânal, de vreo 15 ani. A debutat în Ziarul de Duminică, a colaborat constant cu revistele Luceafărul, Adevărul literar şi artistic, Suplimentul de cultură şi Ziua literară. În prezent este coordonator al colecţiei de literatură universală Biblioteca Polirom.

A publicat un volum de corespondenţă cu Vasile Ernu (Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Polirom, 2010), un volum de versuri (Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul, Cartea Românească, 2012) şi unul de eseuri critice (Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, ART, 2013).

A tradus un volum de corespondenţă James Joyce (Dragă Nora, ART, 2013), un roman de Alberto Manguel (Toţi oamenii sunt mincinoşi, Baroque Books & Arts, 2012) şi un volum semnat de Howard Mittelmark şi Sandra Newman (Cum să NU scrii un roman, Baroque Books & Arts, 2014). Este doctor în literatură din 2012, cu o teză despre Emil Botta. Este cofondator al Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti. Trăieşte în Capitală, alături de soţie, cei doi copii, Marc şi Sara-Iudit, şi de două pisici. Nu doarme destul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.