O scrisoare deschisă pe seama sistemului medical

Societatea Română de Anestezie Terapie Intensivă (SRATI), Comisia ATI a Colegiului Medicilor din România şi Comisia ATI a Ministerului Sănătăţii adresează o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătăţii: Dlui Ministru al Sanătăţii, Guvernul României: Dlui Prim-Ministru, Parlamentul României: D-lui Preşedinte al Senatului; Dnei Preşedinte a Camerei Deputaţilor şi Dlui Preşedinte al României

Zguduiti de tragedia care s-a petrecut la Sectia de Terapie Intensiva Nou Nascuti a Maternitatii Giulesti, noi, medicii si asistentele medicale din Societatea Romana de ATI, ne exprimam durerea si întreaga compasiune pentru familiile indoliate. Povara morala a acestei drame marcheaza societatea si medicina romaneasca pentru totdeauna.

Eventualele responsabilitati individuale si erori umane trebuie, fara indoiala, decelate si sanctionate. Consideram insa ca este in acelasi timp de datoria noastra, a tuturor – personal medical, Ministerul Sanatatii, Guvern, celelalte institutii ale statului, societate civila – sa recunoastem, demn si lucid, problemele grave, de fond ale sistemului sanitar romanesc. Cu responsabilitate, determinare si consecventa, e absolut necesar sa facem din rezolvarea lor o prioritate nationala.

In prima parte a materialului nostru vom prezenta sintetic problemele de fond si propunerile de masuri de urgenta care consideram ca se impun, pentru ca in partea a doua sa facem cateva comentarii asupra problemelor ridicate.

PREZENTARE SINTETICA

Probleme de fond

1. Deficitul major de personal medical

2. Infrastructura inadecvata a spitalelor

3. Deficientele de dotare cu aparatura si echipamente

4. Sistemul de finantare inadecvat al serviciilor medicale din sectiileATI

5. Neasigurarea serviciilor de intretinere (service) a aparaturii medicale din dotare

6. Lipsa unui program national sustinut de pregatire a spitalelor pentru a face fata situatiilor deosebite si dezastrelor

Cauza principala a acesor probleme o constituie subfinantarea sistemului sanitar. Reamintim aici faptul ca procentul din PIB alocat sanatatii in Romania este unul dintre cele mai mici din Europa.Masura strategica care se impune pentru a face posibila implementarea celorlalte schimbari din sistemul sanitar o constituie cresterea bugetului alocat Sanatatii la un nivel cel putin egal cu media europeana.

Cateva propuneri de masuri de urgenta :

1. Deblocarea posturilor din sistemul sanitar si asigurarea unei normari corespunzatoare, indeosebi in sectoarele critice. In acest context ne exprimam totalul dezacord cu initiativa legislativa a Miniterului Sanatatii de a limita sau interzice personalului medical practicarea profesiei atat in sectorul public cat si cel privat, pe care o consideram o masura de natura sa accentueze criza majora de resurse umane din sistemul sanitar romanesc.

2. Realizarea unui program national de audit si modernizare a infrastructurii spitalelor (retele de gaze medicinale, retele electrice, sisteme de aer medicinal, sisteme de prevenire a incendiilor etc.).

3. Continuarea si finalizarea programului national de modernizare si dotare a sectiilor ATI, aprobat si demarat de Ministerul Sanatatii la propunerea Comisiei ATI.

4. Scoaterea finantarii sectiilor ATI din sistemul DRG si asigurarea unei finantari pe serviciu, printr-un program special de la bugetul Ministerul Sanatatii,care sa asigure acoperirea costurilor reale din acest sector.

5. Realizarea unui program national care sa asigure finantarea serviciilor de service a aparaturii din dotarea spitalelor.

6. Realizarea unui program national de modernizare a blocurilor operatorii.

7. Realizarea unui program national de pregatire a spitalelor pentru situatii deosebite si dezastre.

Consideram ca se impune aprobarea si demararea de urgenta a unui Program National de modernizare a infrastructurii si dotarii cu aparatura medicala a sectiilor ATI si blocurilor operatorii din principalele spitale de urgenta (spitalele judetene de urgenta, spitalele universitare, institute si alte spitale de urgenta importante). Asa cum aratam in comentarii, costurile estimative se ridica la 500 milioane de euro; apreciem ca , in comparatie cu alte domenii , costurile unui astfel de program sunt modeste iar realizarea sa (care se poate finaliza in 1-2 ani de zile) ar avea un impact major asupra cresterii sigurantei si calitatii ingrijirilor medicale .

Consideram cu toata convingerea ca aceste programe trebuie sa reprezinte o prioritate absoluta pentru Romania. Chiar daca nu exista resurse pentru modernizarea intregului sistem sanitar romanesc, asigurarea conditiilor optime de ingrijire si tratament pentru marile urgente si a capacitatii spitalelor de a raspunde adecvat la situatiile deosebite sau de dezastru constituie obligatie absoluta, imediata si indiscutabila. Niciuna dintre numeroasele deficiente din societatea romaneasca nu pun in pericol securitatea, sanatatea si viata oamenilor asa cum o fac deficientele din spitalele romanesti. Nu avem dreptul sa uitam tragedia prin care am trecut ! In memoria nevinovatilor mistuti de flacari, avem datoria sa facem o cotitura istorica pentru sanatatea si viata poporului roman.

COMENTARII

Probleme de fond

1. Deficitul major de personal medical. Blocarea nediferentiata a posturilor in sistemul bugetar, fara o analiza responsabila si competenta a situatiei din fiecare sector, a accentuat migrarea in masa a medicilor si asistentelor, creand astfel o criza fara precedent. In special in serviciile de ATI situatia este dramatica si potential „exploziva” : exista spitale judetene de urgenta cu doi anestezisti (ex.: Spitalul Vaslui etc.) sau spitale municipale de urgenta cu un singur anestezist (ex.: Spitalul Moinesti, Spitalul Caransebes, Spitalul Lugoj etc.). Or, e vorba de unitati spitalicesti care, conform prevederilor legale, ar trebui sa asigure o acoperire continua, 24 de ore din 24, cu medici ATI ! Studii internationale serioase arata ca deficitul de medici si asistente ATI influenteaza in mod direct prognosticul pacientilor gravi internati in aceste sectii. Cu alte cuvinte, incadrarea suboptimala cu personal medical este de natura sa puna in pericol viata pacientilor.

In aceste conditii , initiativa legislativa a Ministerului Sanatatii de a limita sau interzice personalului medical practicarea profesiei atat in sectorul publi cat si privat este de natura sa accentueze problemele grave cu care se confrunta sistemul sanitar. In primul rand, criza fara precedent de resurse umane din sectorul sanitar public va fi agravata; o parte din cadrele medicale, medici si asistente, vor opta pentru sistemul privat iar fenomenul migratiei in strainatate , deja extrem de ingrijorator, se va accentua; aceste efecte sunt evidente , inevitabile si vor arunca in blocaj si haos sanatatea romaneasca. Dezvoltarea medicinii private a avut ca efect „fiscalizarea” activitatii dintr-un sector, cel medical, caracterizat de fenomenul platilor informale; in ultimii ani am asistat la o explozie de firme, cabinete medicale individuale, societati medicale, PFA-uri medicale, prin care cadrele medicale au „scos la lumina” activitatea lor profesionala si au contribuit cu sume importante la bugetul national.Recomandarea unor autoritati ale statului catre bugetari, aceea de a gasi solutii complementare, in sectorul privat, la activitatea desfasurata in sectorul de stat(salarizata atat de necorespunzator), a gasit una din cele mai consistente concretizari in medicina privata; daca acum autoritatile ne vor interzice aceasta optiune, ce ne recomanda/permit sa facem: poate o munca necalificata, sau orice altceva in afara de domeniul in care suntem calificati ? Medicina privata in complementaritate cu sectorul public si-a dovedit viabilitatea si utilitatea, fapt confirmat de adresabilitatea de care se bucura ; o parte importanta dintre pacientii serviciilor private o reprezinta segmentul care opta pentru serviciile din alte tari. Unele aspecte controversate trebuie dicutate(ca de exemplu modul de finantare a medicinii private din fondurile publice), cazurile de incalcarea legii in practicarea medicinii private trebuie fara indoiala decelate si sanctionate , dar solutia este ca institutiile statului sa isi faca datoria si sa asigure aplicarea si respectarea legii, nu blocarea dreptului la munca si a initiativei private!

2. Infrastructura inadecvata a spitalelor. Un numar important de spitale din Romania prezinta o infrastructura veche, depasita, ce nu a beneficiat de un program cuprinzator de modernizare. In special in sectiile ATI si in blocurile operatorii situatia este foarte grava : infrastructurile lor specifice complexe (retele de gaze medicinale, retele de vacuum, retea electrica speciala, sisteme de aer conditionat medicinal etc.) creeaza riscul unor accidente majore atunci cand nu functioneaza in conditii optime. Fara lansarea de urgenta a unui program national de modernizare a infrastructurii, multe dintre spitalele romanesti sunt adevarate „bombe cu ceas”, in care se poate repeta oricand o drama precum aceea de la Maternitatea Giulesti.

O evaluare cu un grad de aproximatie redus ne arata ca , la nivelul unui spital judetean clinic de urgenta, costurile modernizarii infrastructurii sectiei ATI si a blocurilor operatorii sunt la nivelul a 1,5-2 milioane de euro; rezulta ca modernizarea infrastructurii tuturor spitalelor de urgenta semnificative din Romania nu ar depasi suma de 150-200 milioane de euro. Comparativ cufondurile alocate altor domenii si tinand cont de importanta unui asemenea program, consideram ca argumentul deficitului de fonduri este discutabil.

3. Deficientele de dotare cu aparatura si echipamente. Asigurarea unor conditii corespunzatoare de asistenta medicala in situatii de urgente medico-chirurgicale a facut progrese remarcabile in Romania prin modernizarea si dotarea cu echipamente a serviciilor de urgenta prespitaliceasca si de primire a urgentelor in spitale (UPU). Conditiile din spitale sunt insa net inferioare – se constata deficiente in dotarea cu aparatura moderna specifica, mai ales a serviciilor implicate direct in managementul definitiv al marilor urgente. Lipsa de viziune strategica, apta sa integreze intr-un program coerent de modernizare toate componentele asa-numitului „lant al supravietuirii” implicate in rezolvarea marilor urgente (servicii de urgenta prespitaliceasca, servicii de primire urgente, blocuri operatorii, sectii ATI, sectii de arsi, servicii de politrauma, servicii de toxicologie, servicii coronarieni, unitati de stroke etc.), a dus la aceasta discrepanta, atat de evidenta si in situatia de la Maternitatea Giulesti, care risca sa compromita sansele de salvare a pacientilor.

Realizarea programului de dotare cu aparatura performanta a sectiilor ATI , program propus de Comisia ATI si demarat de Ministerul Sanatatii, ar insemna un efort bugetar de aproximativ 100 milioane de euro. Realizarea acestui program , impreuna cu cel de modernizare a infrastructurii sectiilor ATI si a blocurilor operatorii ar insemna un progres urias in calitatea ingrijirilor urgentelor majore si al sigurantei pacientilor, realizabil intr-un timp scurt(1-2 ani). . Consideram ca realizarea acestor programe se impune de urgenta, ca obiective de importanta nationala.

4. Sistemul de finantare inadecvat al serviciilor medicale din sectiileATI. Ca si in cazul programelor de modernizare si dotare, exista discrepante in modurile de finantare a diferitelor componente implicate in managementul marilor urgente. Astfel, daca finantarea serviciilor medicale in Unitatile de Primire a Urgentelor (UPU) se face printr-un program special de la bugetul Ministerului Sanatatii, sectiile ATI sunt incluse in sistemul DRG, total inadecvat specificului activitatii din aceste sectii. Rezultatul este o decontare de catre Casele de Sanatate mult sub cheltuielile reale din sectiile ATI, ceea ce face ca aceste sectii sa apara, in mod cu totul nejustificat, ca niste adevarate „gauri negre” ale bugetului spitalelor.Sectiile de Anestezie-Terapie Intensiva trateaza cele mai grave cazuri din spitale, utilizand cele mai avansate mijloace tehnice si cea mai complexa terapie. Pentru asigurarea acestui tratament destinat pacientilor aflati in pericol de moarte iminent, se impune o finantare corspunzatoare; o cifra este elocventa: in SUA, pentru serviciile de Terapie Intensiva este alocat 1% din bugetul national ! In Romania finantarea serviciilor din sectiile ATI prin sistemul DRG este total insuficienta, ceea ce determina deficiente importante in asigurarea materialelor sanitare si medicatiei necesare. Se impune ca finantarea pentru sectiile ATI sa se faca direct de la bugetul Ministerului Sanatatii, printr-un program national, care sa asigure acoperirea costurilor reale ale tratamentului pacientilor critici. Acest lucru este realizabil , intrucat specialitatea ATI din Romania se distinge printr-o standardizare deosebita a activitatii, datorita normelor si standardelor realizate de Societatea Romana de ATI si Comisia ATI si promulgate de Ministerul Sanatatii: Ordinul 1500 din 2009 care reglementeaza toate aspectele activitatii din sectiile ATI(normare personal, organizarea activitatii, ierarhizarea sectiilor, criterii de arhitectura a sectiilor, norme de dotare, criterii de admisie si externare, etc.) si recomandarile de practica medicala care standardizeaza activitatea clinica specifica pe fiecare patologie in parte.

5. Neasigurarea serviciilor de intretinere (service) a aparaturii medicale din dotare. Iata o alta vulnerabilitate majora a spitalelor romanesti. Din cauza finantarii neadecvate, spitalele nu asigura service-ul aparaturii medicale, ceea ce creeaza risc de blocaj sau accidente de functionare punand in pericol viata pacientilor.Un program national care sa asigure finantarea acestor servicii constituie o prioritate si o urgenta.

6. Lipsa unui program national sustinut de pregatire a spitalelor pentru a face fata situatiilor deosebite si dezastrelor. Desi Romania a legiferat si organizat un Sistem National de Management al Situatiilor de Urgentã, pregatirea spitalelor in acest cadru este foarte deficitara : multe spitale nu au un plan de actiune bine pus la punct pentru astfel de situatii ; actiunile de simulare, pregatire si training se desfasoara sporadic ; pregatirea sub aspectul resurselor materiale este de cele mai multe ori inexistenta (spitalele nu dispun de stocurile de medicamente, materiale consumabile si alte resurse necesare in situatii deosebite).

In aceste conditii, este evident ca ingrijirile medicale nu pot fi optime, pacientii au de suferit si exista riscul real al aparitiei unor situatii si accidente deosebit de grave.

Respingem hotarat tentatia culpabilizarii, generalizante, a personalului medical pentru aparitia unor asemenea situatii din moment ce nu sunt asigurate conditii corespunzatoare de desfasurare a activitatii. Nu personalul medical este raspunzator de faptul ca lucreaza in conditii improprii. Raspunderea ii apartine in mod evident sistemului. Cadrele medicale sunt cele care indura, alaturi de pacienti, efectele nefaste ale acestei situatii ! Noi, cadrele medicale, suntem poate vinovate ca acceptam sa ne desfasuram activitatea in aceste conditii! Acceptam insa cu totii un compromis dureros, fiind constransi moral de angajamentele fundamentale ale profesiei noastre. Daca personalul medical ar conditiona desfasurarea activitatii sale de indeplinirea conditiilor legale obligatorii (normarea personalului conform prevederilor legale, asigurarea infrastructurii necesare, asigurarea dotarii corespunzatoare cu echipamente si a service-ului, asigurarea materialelor sanitare si a medicatiei necesare etc.), rezultatul ar fi limitarea drastica a activitatii in spitale pana la blocarea ei, cu punerea in pericol a vietii pacientilor !

Perpetuarea neajunsurilor ne apropie pe zi ce trece de riscuri majore, in conditiile in care miza este sanatatea si viata concetatenilor nostri, sanatatea si viata natiunii. Gravitatea situatiei impune o atitudine hotarata si responsabila pentru a scoate din criza sistemul sanitar romanesc.

SOCIETATEA ROMANA DE ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA (SRATI)

Presedinte: Prof Dr. Serban Marinescu

Vicepresedinte (presedinte ales) : Prof. dr. Dorel Sandesc

Vicepresedinte (fost Presedinte): Prof Dr. Dan Tulbure

COMISIA ATI A MINISTERULI SANATATII

Presedinte: Prof. Dr. Dorel Sandesc

Vicepresedinte: Conf. Dr. Serban Bubenek

COMISIA ATI A COLEGIULUI MEDICILOR

Presedinte: Conf. Dr. Elena Copaciu

Adresa de contact: Prof. Dr. Dorel Sandesc,Clinica ATI, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, BV. I. Bulbuca 10, Timisoara

Mail: dsandesc@yahoo.com Telefon: +40722485742

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.