O zi la Nesebar

De la Balcic la Nesebar mai sunt cam 150 de kilometri. Asta, dacă nu vă pierdeți hartă și nu străbateți și cîteva sate bulgărești mai la sud de fosta zonă românească. Dacă vi se întîmplă să vă rătăciți, ați cîștigat un sentiment de drag pentru România. Din două sate revedeți cam ce-a fost în România în urmă cu 25-30 de ani. Sunt sate bulgărești cu șosele de beton căscate sau sparte, cu utilaje agricole din comunism abandonate pe la margine, cu puradei la pielea goală pe marginea drumului, cu semne nenumărate de sărăcie și abandon. Vrînd-nevrînd, veți zice, noi nu stăm chiar așa de rău, și vă veți concentra pe revenirea la drumul principal spre Nesebar, uneori prin munți, alteori călărind dealurile submontane ale Bulgariei.

Nesebar este o perlă arhitecturală, un oraș străvechi rămas în picioare printr-o minune. Orașul vechi este înghesuit pe o peninsulă stîncoasă lungă de aproape un kilometru și lată de două-trei sute de metri, cu case zidite din piatră, peste care se află și cîte un cat din bîrne sau din scîndură. Nesebar-ul vechi este o fortăreață din care a rămas o parte locuită, zidurile fostei cetăți fiind înghițite de mare. Farmecul orașului vechi, patronat de Zeul Apollo, este greu de descris. Stă cocoțat pe ziduri de sute și sute de ani, unele peste altele, de la tracii din Mesambria la ruine de case și biserici din epocile care au urmat, unele rămase intacte cu noroc de la Dumnezeu, altele păstrate cu sfințenie de urmașii apărătorilor și ai pescarilor.

La Nesebar, bulgarii au pus la cale o conservare istorică demnă de toată lauda. Primarii din Sighișoara, Mediaș și Lugoj și din alte orașe vechi românești ar putea învăța cîte ceva dintr-o excursie în acest orășel de buzunar, istoric, conservat perfect, în care nu găsești cîțiva metri disponibili, dar nici mutilări sau modernizări caraghioase, în care se trăiește intens, de dimineața pînă la miezul nopții.

Cîrciumioarele de la Nesebar au farmecul lor. Și, ca în toate locurile asaltate de turiști, se mănîncă destul de modest, ca să nu zic mediocru. Dar ieftin, pe fugă și cam cu aceleași feluri de mîncare peste tot. Dar peisajul marin, aerul de port și tupeul pescărușilor care vin să-ți fure mîncarea din farfurie, buticurile de suveniruri, esențe de trandafiri și săpunuri de lavandă, vinuri artizanale obținute din amestecul de merlot cu smochine, zmeură sau cu migdale fac tot farmecul de trecut îndepărtat și de prezent pitoresc al locului. Toată lumea se înghesuie pe cîțiva zeci de metri părtrați, cu casa, cu magazinul, cu farmacia, cu hotelul, cu restaurantul, unii stau pe marginea străzii pietruite, alții pe bănci sau direct pe pietre străvechi, îndrăgostiții se fotografiază peste tot, iar vînzătorii te îmbie cu mărfurile lor.

Nesebar-ul este micul ochean bulgar întors spre trecutul bizantin, otoman și slav al țărmului de mare, prezent în toată istoria vecinilor noștri, o lecție de conservare arhitecturală convertită într-un bun turistic care aduce pe mai puțin un kilometru pătrat sute de mii de oameni din toată lumea și, mai cu seamă, români. Și care dau de lucru unui oraș modern de 12 mii de locuitori, care și-a adăugat nenumărate hoteluri pentru toți cei care vor să vadă un colț de buzunar al vechii Bulgarii, conservat perfect pe niște stînci pe care se găsesc cele mai năstrușnice restaurante.
Nesebar este o lecție de istorie și una de urbanism contemporan integrat cu trecutul și un loc de trecere spre sud.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 23

14 Comentarii

  1. Să-l întrebați pe Tănase,doar l-a făcut aia regală cavaler al nu știu cui ordin!!..
    Se pare dle Nistorescu că pelerinajul făcut prin Bulgaria e plătit că lumea,pe când o plimbare și prin Bucovina și Voivodina?..

  2. mai la sud de fosta zonă de ocupatie românească,
    „românească”

  3. Avem si noi exemplele de sate pustiite, saracite, cu sosele de pamant. Sa incerce dl Nistorescu sa gasesca chiar prin jud Giurgiu.

  4. „O zi la Nesebar”
    TREBUIE
    sa bagi si un ” ă ”
    (sau esti tare de ureche
    ca tziganii aia cu dezacordu’)

  5. Autorul are dreptate. Printr-o întâmplare am vizitat recent giuvaerul de cultură medievală, cu zeci lui de biserici bine conservate și cu o remarcabila unitate de stil, respectat în renovarea arhitectonică. Nesebar e un orășel istoric frumos.

  6. Panaramele de la marina militară nu au un ofițer de marină purtător de cuvânt ci un colonel de uscat fara semn de armă pe grade! Huuuo!

  7. Necesarul e mai mult comercial. 50 km mai la sud ceva uluitor e sozopol. Tot o peninsula în mare dar mult mai spectaculos.

  8. Cu tot respectul, dar Medias si Sighisoara nu sunt „vechi orase romanesti”.Asta doar asa, in respectul adevarului( ce-o mai fi fiind si ala )

  9. Nesebăr/Nesebar este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, construit pe vechile ruine ale așezării trace Mesambria. A fost denumit „Melsambria”, adică „orașul lui Melsa”, probabil întemeietorul așezării, și a fost dat de greci atunci când au colonizat așezarea în anul 510 î.Hr.. Apoi, a purtat denumirea de „Mesambria”. Patronul orașului a fost ales zeul Apollo, grecii construind un templu și un teatru în onoarea sa. În Evul Mediu, era cunoscut și sub denumirea de „Mesamvria”. Aici au fost bătute monede de bronz și de argint, din secolul al V-lea î.Hr., iar din secolul al III-lea î.Hr. au început să fie bătute monede de aur. Orașul a fost cucerit de romani în 71 î.Hr. A început din nou să joace un rol mai mare în secolele al III-lea și al IV-lea. În jurul anului 680 Nessebar a devenit un centru episcopal, iar în secolele al VII-lea-al VIII-lea a devenit un important și puternic port bizantin. În anul 812, hanul protobulgar Krum a cucerit orașul. Din secolul al XI-lea numele slav de Nessebar a fost folosit în locul numelui de Mesambria / Mesemvria.xPoziția strategică a favorizat orașul și în timpul celui de al doilea Țarat Bulgar. Vârful dezvoltării sale a fost în perioada domniei lui Alexandru I. În 1366, orașul a fost cucerit de cruciații conduși de Amédée al VI-lea de Savoie[. Cronicile din Mesambria ne dau informații despre perioada când orașul a fost subjugat de către turci în 1396.
    Am vizitat orașul în 1989, cu prilejul unei conferințe de științe spatiale tinuta la Burgas.

  10. Mesembria a fost inițial o așezare tracică cunoscută, potrivit lui Strabon, sub numele de „Menebria” (Μενεβρὶα), de la fondatorul său, Menas; orașul a devenit o colonie greacă atunci când dorienii din Megara s-au stabilit la începutul secolului al VI-lea î.Hr., fiind un important centru comercial și rival al cetății Apollonia (astăzi Sozopol). Potrivit lui Ștefan din Bizanț, numele original era „Melsembria” (Μελσημβρία), de la fondatorul său, Melsas; ambele denumiri cuprind terminația „bria”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un pentapolis grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia.
    În 71 î.Hr. cetatea a fost cucerită de regele dac BUREBISTA.

  11. In 71 BC, Mesambria a trecut sub romani. Cetatea a fost cucerită, de la romani, de regele dac Burebista (80-44 BC), apoi a fost restăpânit de romani și, în continuare, de bizantini, cu titlul de oraș liber, până în 812 AD, când a fost ocupat de bulgari, care au fost nevoiți să se retragă în 864 AD, însă l-au reocupat câțiva ani după aceea. În 1366, orașul a fost ocupat de cruciații conduși de Amadeo al VI-lea de Savoia, care l-au restituit bizantinilor.
    Numele de origine slavă al orașului, Nesebăr, s-a impus în 1878. Dar, atunci, dupa razboiul din 1877, de ce se păstrează „caciulita” pe numele modern a Mesambriei (odata si geto-dacica) ?
    DEH. … încurcată este istoria orașului Mesambria/Nesebăr . Si pentru toată aceasta încărcătură plină de istorie recomand vizitarea orașului Nesebăr.

  12. Am revenit din Nessebar de o săptămână. Orășelul istoric este superb și îl recomand pentru un sejur.
    Un lucru nu înțeleg din comentariul d-lui Nistorescu, de unde până unde mâncarea la restaurante și terase este proastă, chiar se spune mediocră. Nu am întâlnit așa ceva, mâncarea este foarte bună și nu este scumpă .
    Pentru cei care vor o mâncare mai sofisticată și mai diversificată vă invit să mergeți pe dragul nostru litoral, unde inspectorii de la controlul alimentelor dau amenzi pe rupte și confisca tone de alimente alterate sau expirate.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.