Cătălin Ranco Pițu este fostul procuror-șef la Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă ÎCCJ. A deținut această funcție din martie 2020 până în martie acest an, când s-a pensionat cu gradul de general și pensiile aferente. Opera magna, capodopera vieții sale, este rechizitoriul prin care el crede că a rezolvat toate misterele Revoluţiei din decembrie 1989. Rechizitoriul a ajuns spre judecre la Curtea de Apel București.
Odată eliberat de această misiune istorică, generalul procuror Pițu nu obosește să dea interviuri pe la toate televiziunile în care prezintă esența unui dosar de 3000 de volume, din care pretinde că a citit peste 500.000 de pagini (!).
Setea de celebritate pare să-i fie mai mare decât doza de responsabilitate.
Cea mai spumoasă apariție a lui Ranco Pițu a fost la emisiunea lui Mihai Gâdea de marți, 12 decembrie, la Antena 3. Sigur pe sine, susținând că știe tot și că are probe „imbatabile”, generalul procuror nu s-a sfiit să menționeze că, în lectură suplimentară, s-a documentet din tratate de manipulare, dezinformare etc, astfel încât a putut să stabilească o corespondență clară (!) între ce scriu astfel de manuale și ce s-a întâmplat în realitate în decembrie 1989.
Am putea crede că finalizarea acestui rechizitoriu a presupus un efort intelectual de înalt nivel. Dar studiile pe care Ranco Pițu le are nu oferă prea mult optimism în această direcție.
Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și al unui master în ”Securitate Judiciară” (!) obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Acestea fiind zise, subiectul competenței sale este închis.
Rechizitoriul pare să fie doar așezarea unor lucruri astfel încât să conducă spre o concluzie știută dintru început.
„ARMATA A TRAS, SECURISTO-TERORIȘTII N-AU EXISTAT”
Ranco Pițu a fost procuror la parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița (Jud. Caraș Severin), apoi la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara și, în sfârșit, la Secția Parchetelor Militare de la Parchetul ÎCCJ, având vechimea în magistratură de 23 de ani.
Conform Antena 3, în perioada în care era procuror la Tribunalul Militar din Timișoara, „Cătălin Ranco Pițu a decis (!) să vină la Secția Parchetelor Militare a Parchetului General pentru a lucra în dosarul Revoluției”. Pentru asta i s-a dat funcția de şef al Biroului de urmărire penală din Serviciul de urmărire penală şi judiciar.
Dând randament în finalizarea dosarului pe linia trasată, Cătălin Predoiu, care era ministrul justiției, l-a propus – și Iohannis a semnat – pe Ranco Pițu în 2020 la șefia acestei Secții, devansând patru generali magistrați care candidaseră la funcția repectivă.
În sinteză, teoria lui Ranco Pițu este că în decembrie 1989 a fost o lovitură militară de stat pusă la cale de un grup politico-militar. Armata este cea care a tras. „După 22, armata a tras în noi”. Au fost împușcături fratricide. Securitatea n-are nicio vină, securisto-teroriștii n-au existat. Responsabili pentru cele întâmplate sunt cei trei acuzați trimiși în judecată: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Rus Iosif, fost şef al Aviaţiei Militare. Ei sunt acuzați de săvârșirea de infracţiuni contra umanităţii.Trecem peste faptul că astfel de infracțiuni nu erau prevăzute de Codul penal în vigoare la data comiterii faptelor. Este o „tehnicalitate” de care se vor ocupa probabil avocații.
Dar nu putem ocoli câteva lucruri despre care vorbește însuși Pițu, fără să-și dea seama că ele îi produc niște găuri de torpilă chiar în burta propriilor sale susțineri. Astăzi, un prim exemplu – despre simulatoarele de explozii din piață.
CINE A DECLANȘAT PANICA DIN PIAȚĂ?
În amplul colocviu de la Antena 3, generalul magistrat pensionar afirmă că decisivă în derularea evenimentelor a fost situația creată la mitingul din 21 decembrie, la începutul discursului lui Ceușescu, când în piață au început să răsune niște zgomote ciudate care simulau explozii, împușcături și altele asemenea.
Iată relatarea sa:
„Am ajuns să-i audiez ca martori pe acei militari de la o unitate specială a MApN, o unitate de propagandă specială la inamic – s-ar putea spune, în termeni academici, de război psihologic – aveam o astfel de unitate la nivelul lui 89 – iar acești militari mi-au spus că acel sunet, acel șuierat care se aude, a fost generat de o bandă magnetică imprimată cu sunete de joasă frecvență, sunete care au fost concepute cu scopul de a destabiliza, de a induce panică. (…) Acea senzație profundă de panică, o durere la nivelul stomacului, s-a resimțit în momentul în care prin difuzoarele din Piața Palatului a fost pusă acea bandă magnetică.
Am discutat chiar cu militarii care mi-au spus că au introdus banda magnetică. (…) Întrebându-l pe militarul inginer care știa exact ce conține acea bandă, mi-a spus că pentru a fi concepută o astfel de bandă se foloseau diverse sunete printre care șuierat de mecanizate, de tancuri, de blindate, explozii de grenade, dar și o anumită combinație de sunete de joasă frecventă.
Este bine cunoscut faptul că oamenii reacționează foarte interesant atunci când sunt supuși unor sumete de joasă frecvență, deja nu mai este un secret. La nivelul lui 1989 societatea nu știa despre astfel de procedee, dar astăzi ele sunt cunoscute și asta s-a întâmplat în decembrie 89.
Caseta a fost importată, asta au spus militarii, n-au fost de acord să declare cine a dat ordinul (s.m.), dar este evident că un astfel de ordin a venit de la un eșalon superior al MApN, pentru că pe cont propriu nu puteau să își asume o astfel de de acțiune.
(…)Acesta a fost un prim impuls. Pentru că după aceea bulgărele s-a rostogolit de la sine și odată creată panica în rândul acelei mulțimi, se știe, mulțimea reacționează necontrolat atunci când apare senzația de panică, și în felul acesta s-a dat impulsul necesar pentru ca meeting-ul să fie destabilizat. (…)
În seara zilei de 21 decembrie, cele două benzi magnetice au fost distruse prin ardere, tocmai pentru ca în cazul în care Ceaușescu rămânea la putere, să nu fie găsite acele benzi asupra lor „, a povestit Generalul magistrat pensionar Cătălin Ranco Pițu.
„Militarul inginer” care a dat drumul la cele două benzi, declanșând panica în piață și tot ceea ce a mai urmat, a fost lt.major Alexandru Grumaz. Numele a fost abia pronunțat în emisiune de Pițu și reluat spre confirmare de Mihai Gâdea, rezultând de la amândoi că este vorba despre actualul general cu același nume, cu apariții frecvente pe la diverse emisiuni.
Conform CV-ului publicat pe propriul blog, în decembrie 1989, lt.major Grumaz era Inginer Şef la Baza de Reparaţii Aparatură Electronică din Ministerul Apărării Naţionale.
La ora la care lt.major Grumaz declanșa butonul de panică colectivă în piață sistemul de putere al lui Ceaușescu era intact. Lt.major Grumaz acționa la niște ordine date din acel sistem.
Oricâtă facultate de „drept ecologic” a absolvit domnia sa, credem că nu poate să susțină că, la ora aceea, Iliescu, Voican, Rus și ceilalți pe care-i acuză de lovitură de stat erau în situația de a-i da ordine tânărului locotent major, aflat într-o furgonetă de transmisiunui amplastă în piață. A aflat dl general procuror Pițu cine anume i-a dat ordin lui Grumaz să apese butonul răzmeriței?
Ce fel de anchetă a făcut dl procuror militar Pițu din moment ce recunoaște că „militarii n-au fost de acord să declare cine a dat ordinul” pentru pornirea casetei care a înrârurit decisiv evenimentele?
Mai spune că acea casetă „a fost importată”. A aflat dl procuror general magistrat Pițu proveniența acelei casete de zgomote care te loveau direct în plex?
Mai afirmă dl. general procuror că „în seara zilei de 21 decembrie, cele două benzi magnetice au fost distruse prin ardere”. A aflat domnia sa cine anume le-a distrus și din ordinul cui?
Că aceste întrebări și altele similare n-au fost puse de Mihai Gâdea nu mai este de mirare.(Va urma)
Dosarul Revoluției este un rebut judiciar care funcționează fix pe același principiu precum caseta cu zgomote de care este atât de pasionat acest procuror de paie: mult zgomot pentru nimic!