Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022”, precizează INS.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.
Mă uitam cu mirare când mai toții de pe sticlă iși rupeau gura cu coșmaruri privind foametea. Că vezi Doamne nu vom avea ce pune pe masă,.. că de asta prețurile trebuie să urce și musai să plătești dublu la orice..Pe când agricultura ukrană și cea rusă laolaltă nu fac decât cam 2% din producția mondială… Pentru ca acu in prag de seceriș să se schimbe brusc placa și să se lamenteze unii de supraproducție și necesitatea de a vinde la export grâne..Păi chiar de ești român bre,… dar nici chiar așa..
Bre,noi navem economie..Ce se prezinta boborului ca ,,economie,,rumaneasca e de fapt straina,tot profitul se duce in afara tarii in timp ce guwernul mieu face noi si noi imprumuturi pentru a plati lefurile si pensile.Ghi-ni-on.Practic se mananca amu din farfuria nepotilor..Pas cu Pas.Tot dezmatul asta bugetar a la Klausica si guwernul mieu de acum se va intoarce ca un bumerang in capetele noastre,dupa ce pleaca plavanul de lux la OTAN ne vom incolona pe capete la cules de sparanghel sa tinem in carca bugetarii si de platit datoriele lor.Pas cu Pas.Rominia euriopeana,Rominia norr-maa-laaa,Rominia lucului binee fecut.Hi..hi.hi.dragii miei rumani.Ghi-ni-on.Hei Siktir.
Asa,si pe cine deranjeaza??Foarte bine ca duduie, putea sa pufaie
Cifrele nu mint, doar oamenii prosti !
Păi, nu tot așa duduia și întregul an 2009? În timp ce întreaga planetă se afla în cea mai cruntă criză, economia românească sub patronajul tandemului băsică-boc scotea flăcări pe nări. Cum au trecut alegerile, cum s-a stins tot focul economiei. S-au redus salariile cu 25%, a venit FMI-ul să ne salveze, etc. Cam asta e politica românească, mincinoasă pe față. Ieri madam Janet Yellen din state ne spunea că înfruntăm nivele inacceptabile de inflație datorită coronavirusului și confruntării din Ukhraina. Când în urmă cu doi ani și mai bine maestrul Piperea afirma că va fi folosit coronavirusul ca scuză pentru dezastrul economic acoperit de foarte mult timp, era taxat ca fiind conspiraționist. Iete că nu era conspiraționist.
Minciuni, minciuni sfruntate și statistici. (Twain parcă)