Într-o ţară în care parlamentarii, miniştrii şi preşedintele depun jurământul în faţa arhiepiscopului Atenei, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Greceşti, clerul a reuşit să-şi păstreze privilegiile economice ca şi cum UE şi FMI nu ar fi făcut nicio presiune asupra ţării, iar salariile clerului îi costă pe contribuabilii împovăraţi de criză 230 de milioane de euro.
În ultimele luni însă, scandalurile de corupţie din Biserică au început să aibă ecou în presă şi în opinia publică, care cere acum sacrificii şi din partea preoţilor si înalt prea sfinţiţilor episcopi.
Der Spiegel scrie că episcopul Anthimos al Salonicului a fost descoperit ca datorând fiscului elen suma de 1.350 de euro şi că salariul său va fi redus dela 2.200 de euro la 1.930 de euro. Omisiunea fiscală a episcopului nu pare a fi una gravă, însă ea vine din partea unei personalităţi a vietii religioase care îi atacă pe musulmani, adepţii stângii politice şi homosexuali. Este o înaltă faţă bisericească, într-o ţară cu o populaţie ortodoxă în proporţie de 97% care se revoltă împotriva imigranţilor ilegali, împotriva intelectualilor care cer şi bisericii sacrificii în timp de criză.
Urmeaza apoi cazul episcopului Atticăi, Panteleimon, condamnat la şase ani de închioare pentru o fraudă de 2,5 milioane de euro, justificată ca rezeravă pentru vârsta sa înaintată. Un alt episcop a fost acuzat de relaţii cu mafia drogurilor.
Stareţul Efraim de la Muntele Athos a fost acuzat că a făcut afaceri ilegale cu terenuri iî urma cărora a obţinut 100 de milioane de dolari. El a vândut proprietăţi supraevaluate la Muntele Athos în schimbul altora mult subevaluate aparţinând statului. Se întâmpla în 2008 şi, ca dovadă a legăturilor dintre biserică şi stat, scandalul a dus la demisia unui purtător de cuvânt al guvernului şi la alegeri anticipate pierdute de partidul aflat la guvernare, Noua Democraţie, care conduce Grecia din nou, începând din această primăvară.
Până în 2010, anul primului împrumut de la FMI, Biserica plătea puţine taxe în Grecia, dar proprietăţile neînchiriate nu sunt impozitate nici acum. Abia din 2010 se plăteşte o taxă pe veniturile din închirierea bunurilor imobile.
După stat, Biserica este al doilea mare proprietar de terenuri şi clădiri din Grecia şi nu se cunoaşte nici acum care este valoarea acestor bunuri. Într-o ţară cu o suprafaţă fertilă foarte redusă, experţii estimează ca ar fi vorba de 130.000 de hectare de teren arabil şi păduri, pe lângă imobilele din marile oraşe.
“În nicio ţară din UE Biserica şi statul nu sunt atât de interconectate. Mulţi politicieni sunt dependenţi de binecuvântarea clerului şi mulţi preoţi se implică ei înşişi în politică”, spune Grigorios Psarianos, un deputat de stânga.
Pentru că timp de secole biserica ortodoxă a fost păstrătoarea identităţii greceşti sub dominaţia otomană, mulţi proprietari au transferat bisericii pământurile şi averea lor, iar acum icoanele sunt prezente din birourile parlamentare şi ministeriale şi până în şcoli şi univesităţi.
‘>
