Frauda secolului din Camera Deputaţilor din seara de 15 septembrie 2010, când preşedinta instituţiei, Roberta Anastase, a falsificat alături de secretarul de şedinţă, Sever Voinescu-Cotoi, rezultatul mai multor voturi pe articole şi inclusiv votul final pe Legea pensiilor, nu a generat până în prezent nici o reacţie din partea Parchetului General şi nici din partea procurorului general, Laura Codruţa Kovesi.
Deşi în situaţia unor infracţiuni de o amploare mult mai mică – inclusiv a unora umflate sau inventate de media – Parchetul General anunţa că s-a autosesizat din presă, în cazul uriaşei fraude din Camera Deputaţilor din seara de 15 septembrie nu a venit nici o reacţie. Mai mult, la câteva zile după consumarea evenimentelor din 15 septembrie, împotriva preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi împotriva secretarului de şedinţă, Sever Voinescu-Cotoi, au fost depuse cel puţin două plângeri penale, dar nici în urma acestor demersuri nu a venit vreo reacţie. Ţinând cont de gravitatea faptelor – adoptarea prin fraudă a unei legi în Parlament, ţinând cont de cine sunt făptuitorii şi ţinând cont de uriaşa importanţă a legii adoptate prin fraudă, ar fi fost normal ca din partea Parchetului şi/sau procurorului general să fi fost remis măcar un comunicat de presă din care să rezulte dacă s-a deschis sau nu un dosar penal. Nimic din toate acestea, la două săptămâni de la consumarea celei mai mari fraude din istoria parlamentarismului românesc.
„Un caz mai simplu de cercetat nu există”
Un procuror contactat de cotidianul.ro – din motive întemeiate interlocutorul nostru a ţinut să-şi păstreze anonimatul – ne-a declarat că o cercetare privind frauda din Parlament reprezintă este una extrem de simplă. „Un caz mai simplu de cercetat nu există. Şi un procuror începător ar putea, în trei-patru ore, să schiţeze evoluţia faptelor în dosar. Pleacă de la cele câteva articole din regulamentul Camerei Deputaţilor care au fost încălcare – regulamentul instituţiei are putere de lege -, de la articolul din Constituţie care a fost încălcat, urmăreşte secvenţele din filmarea oficială a lucrărilor şedinţei plenului din 15 septembrie şi are dosarul aproape gata. Mai urmează doar audierea martorilor şi a persoanelor incriminate. Ţinând cont că probele sunt reprezentate de filmări oficiale, nu există nici măcar posibilitatea contestării imaginilor. Repet, cazul este extrem de simplu. De ce nu a existat o autosesizare, nu ştiu şi nici nu comentez. Dar dacă au fost înregistrate plângeri penale, ţinând cont de interesul mare din jurul acestui eveniment, cred că era oportun să existe un comunicat, chiar pentru a preciza doar acest aspect: depunerea de plângeri penale”, a precizat sursa citată.
Acţiunea penală nu are legătură cu deciziile CCR
Mai mulţi analişti politici fac o legătură între deciziile pe care urmează să le pronunţe Curtea Constituţională (privind sesizările PNL şi PSD privind Legea pensiilor) şi o eventuală cercetare penală a Parchetului. Complet eronat şi acest aspect a fost explicat de deputatul jurist Dan Şova. „Curtea Constituţională se pronunţă – pe fond – dacă în lege sunt articole care încalcă Legea fundamentală şi pe procedură, dacă a fost încălcat articolul din Constituţie privind modul de adoptare a legii. Curtea Constituţională nu are nicio legătură ca partea penală a afacerii. Aceasta este de resortul Parchetului. Deci nu există nici o legătură între ce face Curtea Constituţională şi ce trebuie să facă Parchetul”, spune Şova.
Anastase nu a condus ultimele două plenuri
PDL a făcut un foarte mic pas înapoi în Camera Deputaţilor pentru a nu arunca de tot în aer această instituţie. Şedinţele de plen de luni şi de miercuri (şedinţă importantă, cu sesiune de vot final – n.a) nu au mai fost conduse de Roberta Anastase, ci de vicepreşedintele Camerei, Ioan Oltean (tot din PDL). Şi acesta a încercat să introducă abuziv o ordine de zi ilegală, dar în faţa presiunii Opoziţiei a renunţat. Dacă Roberta Anastase ar fi condus şedinţele, deputaţii PNL şi PSD nu ar fi participat la lucrări, aşa cum au făcut-o la Biroul Permanent al Camerei din ziua de luni 27 septembrie. Reamintim, PNL şi PSD o acuză pe Roberta Anastase de abuz în serviciu, fals şi uz de fals.
Dosar Roberta Anastase 2010
1 martie: introduce, fără a exista aprobarea Comitetului liderilor de grup parlamentar, pe ordinea de zi proiectul de lege privind modificarea statutului funcţionarilor publici, proiect care conserva puterea în teritoriu a clientelei politice a PDL
2 martie: rezultatul votului la proiectul de lege privind funcţionarii publici este măsluit, în sală neexistând cvorum de şedinţă – deputaţii PNL şi PSD fiind în grevă parlamentară.
1 iunie: refuză să valideze votul pentru un judecător la Curtea Constituţională, susţinând că nu s-a înregistrat majoritatea calificată, deşi Art. 76, alin. 2 din Constituţie prevede: Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră (majoritatea simplă – n.a.). Desemnarea în speţa respectivă s-a făcut prin hotărâre a Camerei
30 iunie: imediat după ce deputaţii pun în acord prevederile legii prin care se reduce salariile cu 25% cu obiecţiile Curţii Constituţionale, Roberta Anastase trimite legea la promulgare, nemaiacordând termenul de 48 de ore pentru o eventuală nouă sesizare a Curţii.
7 septembrie: modifică ordinea de zi fără a exista o decizie a Biroului Permanent în acest sens şi fără aprobarea – obligatorie – Comitetului liderilor de grup şi introduce în plen dezbaterea unei hotărâri prin care se dă dreptul (contrar regulamentului în vigoare – n.a.) unui deputat neafiliat să facă parte din Comisia de regulament
8 septembrie: validează rezultatul votului la hotărârea mai sus amintită deşi nu exista cvorum de şedinţă – PNL şi PSD au anunţat părăsirea sălii -, trecându-i la prezenţă şi pe cei câţiva deputaţi PNL şi PSD care se aflau în drum spre ieşire din sală.
15 septembrie: după părăsirea plenului de către PNL şi PSD anunţă rezultate fictive la votul pe articole şi rezultat măsluit la votul final. În plen se aflau între 94 şi 100 de deputaţi, dar s-au numărat 175.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.