Sinistraţii inundaţiilor din 2010 şi-au făcut asigurări pentru locuinţe şi primesc deja despăgubiri. Cel puţin o parte dintre ei. Aşa ne spune directorul general al firmei Astra Asigurări, Radu Mustăţea. Este vorba despre 300 de avizări pentru inundaţii primite deja de societate de la cei care şi-au asigurat casele.
„Au început plăţile pentru casele distruse de inundaţii, în valoare totală de 2.500.000 lei până acum, dar avizările continuă să sosească din Suceava, Neamţ, Botoşani şi Bacău. Pentru o primă de asigurare de 20 euro pe an, despăgubirea este de 20.000 de euro. În judeţul Suceava, de exemplu, avem 8.000 de locuinţe asigurate. Chiar dacă aceste locuinţe se aflau în zone de risc, nu am perceput majorări ale primelor”, ne-a declarat Radu Mustăţea, director general al Astra Asigurări.
Şi firma de asigurări Alianz-Ţiriac a demarat operaţiunea despăgubirilor pentru sinistraţi. „În două săptămâni am primit avizări pentru pagube produse de furtuni, vijelii şi inundaţii pentru care vom plăti despăgubiri de un milion de euro”, afirmă Marius Onofrei, purtător de cuvânt al Allianz-Ţiriac. Acesta susţine însă că asigurările nu s-au făcut în zone cert inundabile.
„Nu poţi să asiguri o locuinţă aflată pe malul râului, pentru că se încalcă principiul asigurărilor, care spune că strângi bani de la mai mulţi oameni pentru a asigura o daună întâmplătoare, nu una certă. O casă amplasată într-o zonă inundabilă este la fel ca un bloc cu bulină roşie, pe care nimeni nu-l asigură. La noi, când încheiem o poliţă de asigurare, se face o inspecţie de risc, în care trebuie să constatăm unde este situată casa şi cât de aproape de râu este aceasta. PAID-ul (Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) ar trebui să aibă o hartă de risc pentru inundaţii”, ne-a declarat Marius Onofrei.
10 lei primă, pentru 4.000 de lei despăgubiri
Reprezentanţii firmelor de asigurări care nu au despăgubit sinistraţi susţin că riscul este prea mare pentru societăţi şi nu şi-l pot asuma, iar despăgubirile acordate de Astra Asigurări ar fi o consecinţă a trimiterii poliţelor de asigurare cu facturi de telefon. Adică un fel de asigurare la grămadă.
Soluţia găsită de autorităţi pentru calamităţile naturale, prin înfiinţarea de anul trecut a Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), a rămas doar pe hârtie. PAID-ul este o societate de asigurare-reasigurare constituită prin asocierea societăţilor de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. PAID-ul ar fi trebuit să distribuie poliţele de asigurare, să colecteze primele şi, cel mai important, să suporte riscurile.
Pentru a suporta riscurile este nevoie de firme de reasigurători din afara ţării, suma fiind prea mare. Şi, cum reasigurătorii nu s-au înghesuit, proiectul a rămas neaplicabil, cu şanse mari să nu intre în vigoare. Deşi recunosc că gradul de neîncredere al oamenilor în firmele de asigurări este foarte mare, reprezentanţii societăţilor de profil susţin că românii ar trebui să-şi asigure locuinţele măcar pe sume minime, care pot fi suportate chiar şi de cei mai săraci. Spre exemplu, spun aceştia, pentru o primă de 10 lei pe an, nivelul despăgubirilor acordate în caz de calamităţi este de 4.000 de lei.