În urmă cu câteva zile, prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, atrăgea atenția asupra faptului că România se află în pericol să piardă 5 miliarde de euro din fondurile PNRR. Bolojan a enumerat cele mai importante șase proiecte legislative care nu au fost, încă, adoptate și a susținut că lunile iulie și august sunt decisive pentru adoptarea acestora în vederea îndeplinirii jaloanelor stabilite de UE.
Fiecare dintre cele șase legi enumerate de Ilie Bolojan reprezintă un jalon financiar în cadrul PNRR. Adoptarea și promulgarea fiecărui proiect legislativ reprezintă o condiție obligatorie pentru ca UE să vireze către România tranșele financiare aferente.
Ce presupune fiecare dintre cele 6 legi enumerate de Ilie Bolojan
- Legea privind salarizarea unitară (770 milioane de euro)
Presupune reforma sistemului public de salarizare. Mai exact, este vorba despre o revizuire completă a felului în care sunt plătiții bugetarii din România. Legea își propune să elimine inechitățile salariale, să plafoneze sporurile și să coreleze veniturile cu performanța reală a angajatului.
- Legea privind incompatibilitățile (770 milioane de euro)
Presupune înăsprirea reglementărilor anti-corupție și de integritate în cazul persoanelor care ocupă funcții publice sau demnități alese. Legea își propune să clarifice sau să extindă acele cazuri în care un demnitar se găsește în conflicte de interese sau se află în situație de incompatibilitate. Scopul este acela de a digitaliza și eficientiza verificările făcute de Agenția Națională de Integritate (ANI).
- Legea privind recompensarea personalului din Ministerul Finanțelor (770 milioane de euro)
Presupune introducerea unui sistem de bonusare financiară pentru angajații de la ANAF sau de la Ministerul Finanțelor, dar introducerea sa este una legată strict de performanță. Bonusurile vor fi primite de angajați doar dacă aceștia reușesc să crească gradul de colectare al taxelor către buget sau dacă reușesc să reducă evaziunea fiscală. UE a condiționat primirea banilor de digitalizarea ANAF și de combaterea economiei subterane.
- Legea privind funcția publică (770 milioane de euro)
Presupune modernizarea statutului funcționarilor prin schimbarea radicală a modului de accedere și promovare în administrația publică. Se urmărește introducerea unui concurs unic, la nivel național, bazat pe competențe, care să excludă numirea pe criterii politice. De asemenea, se urmărește digitalizarea managementului resurselor umane în toate instituțiile statului.
- Legea privind codul urbanismului (972 milioane de euro)
Presupune sistematizarea teritoriului prin unificarea și simplificarea tuturor legilor care reglementează construcțiile. Noul cod urbanistic își propune reducerea birocrației, digitalizarea emiterii avizelor și stoparea haosului imobiliar prin impunerea unor reguli clare privind dezvoltarea urbană.
- Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire (972 milioane de euro)
Își propune protecția mediului prin impunerea unor reguli și termene stricte în privința trecerii de la sisteme de încălzire bazate pe materiale poluante la soluții curate și regenerabile. Își propune atât modernizarea rețelelor de termoficare urbană cât și stabilirea unor standarde ecologice pentru clădirile nou construite.
Dragoș Pîslaru explică ce nu a mers bine și susține că PNRR va fi renegociat la nivelul Comisiei Europene
Ulterior, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat, într-o postare pe Facebook, faptul că, la nivelul Comisiei Europene s-a decis aprobarea propunerii de renegociere a PNRR.
Pîslaru susține că ultimul pas, aprobarea de către Consiliul Uniunii Europene, pe 7 august, este unul formal.
În postarea sa, Pîslaru dă și câteva explicații despre ce nu a mers în adoptarea câtorva dintre cele mai importante legi din cadrul PNRR, susținând că vina aparține Partidului Social Democrat, care a tergiversat cu bună știință adoptarea reformelor necesare.
- „Pe salarizarea unitară: reforma a fost amânată succesiv și împinsă dintr-o cerere de plată în alta. Chiar domnul Grindeanu recunoaște astăzi că jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârșit livrată, ni se spune din nou: nu votăm.
- Pe integritatea în funcția publică, în loc să discutăm despre cum întărim Agenția Națională de Integritate și cum construim instituții mai puternice și mai credibile, PSD încearcă să mute discuția spre Dominic Fritz și alte cazuri individuale. Este o diversiune. Reforma nu este despre un om, un partid sau un dosar. Este despre capacitatea statului român de a avea reguli clare și instituții eficiente pentru apărarea integrității în funcția publică.
- Pe reforma urbanismului, România a pierdut ani întregi în blocaje și conflicte privind competențele de emitere a autorizațiilor de construire, inclusiv în disputa dintre administrațiile PSD de sector și Primăria Capitalei. În loc să modernizăm legislația și să reducem birocrația, interesele politice locale au ținut reforma pe loc.
- Pe decarbonizare, din nou, reformele au fost împinse până în ultimul moment, iar România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită și a riscului de a pierde fonduri europene.”, se arată în postarea lui Dragoș Pîslaru.
Alte reforme legislative majore din PNRR
Dincolo de acuzele dintre politicieni și indiferent a cui e vina, există certitudinea că România se află în mare întârziere privind adoptarea legilor care să facă posibile reformele prevăzute în PNRR.
Mai mult, pe lângă cele șase legi la care Ilie Bolojan a făcut trimitere, există o serie de alte reforme legislative majore pe care PNRR le impune.
Printre cele mai importante se numără:
- Legea Pensiilor Speciale, alături de Legea Pensiilor Publice
- Legile Educației sau „România educată”
- Legea Guvernanței Corporative a Întreprinderilor de Stat (OUG 109 modificată):
- Legea Decarbonizării Energiei
- Modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală
- Legea avertizorilor de integritate