PNRR este în aer. Aproape 100 de jaloane și ținte restante doar din 2023 și 2024

PNRR dă în continuare bătăi de cap guvernanților români, deși era un instrument prin care România ar fi putut să împuște doi iepuri dintr-o lovitură: 1) să se reformeze; 2) să primească bani gratis, sub formă de granturi, sau cu o dobândă mult mai mică față de împrumuturile obișnuite.

În prezent, toate țările care primesc bani prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență, din care face parte și PNRR-ul, au intrat în ultimul an de implementare, în condițiile în care se va trage linie pe 31 august 2026 pentru toți beneficiarii.

România a reușit să trimită doar trei cereri de plată de când există PNRR-ul, două în perioada Guvernului Ciucă, iar una în timpul Cabinetului Ciolacu. Executivul Bolojan nu a apucat să trimită nicio cerere de plată, deși intenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene era să fie la cheie cu jaloanele și țintele din trimestrele 1 și 2 (T1 și T2) din 2023, pentru a trimite la Bruxelles cererea în octombrie.

„Transmiterea cererii de plată nr. 4 depinde de finalizarea procesului de renegociere a PNRR, care este în desfășurare, drept care atât termenele de implementare a investițiilor, cât și calendarul depunerii cererilor de plată pot fi ajustate în urma finalizării acestuia. De asemenea, estimăm finalizarea procesului de renegociere, respectiv transmiterea CP4 în luna octombrie a acestui an”, preciza MIPE pentru Cotidianul, în prima jumătate a lunii octombrie.

Până la data răspunsului, pentru jaloanele și țintele aferente T1 și T2 din 2023 (incluse în cererea de plată numărul 4) situația era în continuare problematică. Mai precis, din 46 de obiective, doar 30 erau finalizate, în timp ce 16 erau în curs de realizare.

Citește: Loteria banilor din PNRR în Sănătate. Numai 8 spitale din 49 au fost norocoase. Ce scuză invocă guvernul

E vorba de ținte și jaloane care în mod normal, prin respectarea termenelor asumate, trebuiau să fie gata pe 30 iunie 2023. Printre ele inclusiv noua lege a salarizării, pe care atât Guvernul Ciucă, cât și Guvernele Ciolacu au evitat să o pună la punct.

Într-un interviu pentru Libertatea, ministrul Muncii, Florin Manole, preciza că noua lege a salarizării unitare nu va face parte din următoarea cerere de plată, ci s-a negociat cu Comisia Europeană să fie gata până la jumătatea anului 2026. Practic, această spinoasă reformă e amânată pentru ultima sută de metri.

Zeci de obiective cu termenul limită depășit

Situația în ceea ce privește jaloanele și țintele pentru alte cereri de plată este mult mai proastă. De exemplu, în cererea de plată numărul 5 ar trebui să intre jaloane și ținte din T3/2023, T4/2023, T1/2024 și T2/2024, potrivit MIPE. În cazul acestora, din 72 de obiective, doar 37 de ținte și jaloane erau finalizate la începutul lunii octombrie. Așadar, puțin peste jumătate.

Conform precizărilor MIPE, unele ținte și jaloane realizate și care în mod normal făceau parte din cererea de plată numărul 5 ar putea ajunge în solicitarea 4.

„Pentru o distribuție cât mai echilibrată a țintelor și jaloanelor în cadrul acestor cereri de plată, a fost identificată oportunitatea devansării unui număr cât mai mare de ținte și jaloane în cadrul cererii de plată nr. 4 (CP4), inclusiv jaloane și ținte din trimestrele aferente anilor 2023-2024, finalizate sau cu potențial de finalizare la momentul depunerii cererii de plată”, susține MIPE.

Pe de altă parte, în cazul planurilor pentru cererea de plată numărul 6, unde sunt incluse țintele și jaloanele din T3/2024 și T4/2024, numărul obiectivelor este de 54. Din acestea, doar 7 au fost îndeplinite, în timp ce nu mai puțin de 47 sunt „în curs de realizare”.

10,74 miliarde primite. Suma destinată României, diminuată

Datele publice ale MIPE arată că suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro, în urma încasării a aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3. Această sumă reprezintă o plată parțială, pentru țintele și jaloanele îndeplinite integral.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care România are la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

În anii anteriori, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, aprox. 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și aprox. 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Potrivit MIPE, suma alocată inițial României pentru implementarea PNRR a fost de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Însă în urma renegocierii din ultimele luni, Dragoș Pîslaru a anunțat pe 22 octombrie că valoarea finală a PNRR rămâne la 21,41 de miliarde euro, 13,57 miliarde euro fiind granturi, iar 7,84 miliarde euro împrumuturi.

De asemenea, tot ministrul Pîslaru a menționat că au fost eliminate 128 de jaloane și ținte, rămânând 390 de obiective. În continuarea data limită rămâne 31 august 2026, însă la nivelul Parlamentului European a fost votată prelungirea implementării cu 18 luni. Cu toate acestea, trebuie ca decizia să fie luată și Comisia Europene, însă instituția de la Bruxelles e reticentă în momentul de față privind o astfel de măsură.