Popasuri expoziţionale la început de vară

Desen, acuarelă, serigrafie, pictură şi grafică umoristică de Horaţiu Mălăele

Joi, 16 iunie, ora 18.30, vă invităm să ne fiţi alături la vernisajul expoziţiei Retrospectivă Horaţiu Mălăele ce va avea loc la sediul Casei de Licitaţii Goldart din Bucureşti.

Expoziţia ridică pe simezele Casei de Licitaţii Goldart peste 50 de lucrări de desen, acuarelă, serigrafie, pictură şi grafică umoristică ale lui Horaţiu Mălăele.

Dacă acurela este tehnica de debut a maestrului, caricatura este cea care l-a consacrat ca grafician. Horaţiu Mălăele mânuieşte cu aceeaşi uşurinţă şi expresivitate creionul, pensula sau cuvintele, lucru recunoscut deja de către criticii de artă şi iubitorii de frumos.

Horaţiu Mălăele

Prietenii săi, actori sau alţi artişti plastici şi nu numai fac subiectul principal al lucrărilor lui Horaţiu Mălăele. De la portrete dintr-o singură linie până la nuduri atent construite, de la acuarele până la pictură abstractă densă, toate formează o retrospectivă pe care oricine ar trebui să o viziteze, dacă a auzit măcar o data în viaţă de Horaţiu Mălăele!

Horaţiu Mălăele este unul dintre cei mai importanţi actori şi regizori români recunoscut de către Uniunea Artiştilor Plastici, Secţia Grafica şi că grafician profesionist. Are deja la activ peste 40 de expoziţii personale atât în ţara, cât şi peste hotare. Paris, München, Buenos Aires, Toronto şi New York sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute oraşe ale lumii care au găzduit desenele şi caricaturile lui Horaţiu Mălăele.

Il Codice della Fortuna, la Roma

Accademia di Romania in Roma are plăcerea de a anunţa inaugurarea celei de-a XIV-a ediţii Spazi Aperti, vineri, 10 iunie 2016, începând cu ora 19.00. Expoziţia va fi deschisă în intervalul 10-19 iunie, în incinta Accademia di Romania in Roma. Proiectul care reuneşte artişti ai academiilor şi institutelor străine din Roma se deschide anul acesta sub egida Codului Norocului.

Artiştii străini vor fi prezentaţi în dialogul lor cu artiştii consacraţi care locuiesc şi se exprimă prin arta în Cetatea Eternă, dar şi în alte oraşe italiene.

Evenimentul este o platformă de întâlnire între bursieri şi oraş, între artişti şi locuitorii oraşului. Accademia di Romania revine, astfel, ca în fiecare an, cu deschiderea sediului său instituţional, în dorinţa de a consolida legăturile de cooperare şi parteneriat între instituţiile artistice şi culturale din Roma. Resursele şi spaţiile de expoziţie ale Academiei vor fi, aşadar, şi în acest an, la dispoziţia artiştilor, cu scopul de a reuni un vast număr de realităţi şi de a evidenţia specificităţile acestora.

Codul norocului

Spazi Aperti este singurul eveniment cultural din Roma care urmăreşte promovarea tinerilor artişti cu reşedinţă în institutele culturale şi academiile de cercetare din Roma, fiind organizat şi găzduit în întregime de Accademia di Romania.

Tema de anul acesta este Codul norocului, artiştii având libertatea de a-şi exprima viziunea despre evoluţia şi legile vieţii. Timp de secole, artiştii au dăruit umanităţii milioane de simboluri, care cu timpul au devenit adevărate talismane ale norocului sau purtătoare de mesaje. Întâlniri, influenţe, coincidenţe, alegeri, erori în gândirea colectivă – toate acestea se ascund în amprenta genetică a fiecăruia sau în influenţele unui cod al norocului. Simultan, în timpul şederii la Roma, bursierii numeroaselor academii au fost influenţaţi de conceptul de ”muzeu în aer liber”, de frumuseţea romană care ascunde încă atâtea secrete.

Evenimentul va găzdui operele a cca. 50 artişti – bursieri ai altor academii culturale şi institute din Roma, unii dintre aceştia participând şi la ediţiile precedente, alţii provenind din importante centre de artă, precum şi o selecţie de invitaţi speciali, printre care, anul acesta, se numără maeştrii Achile Pace, Mihail Trifan şi Giovanni Contri.

Mihail Trifan

Cea de-a XIV-a ediţie Spazi Aperti este coordonată şi îngrijită de Roxana Mihaly, fostă bursieră „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, iar evenimentele muzicale sunt în regia Alexandrei Solea (fost bursier la Accademia di Romania din Roma).

Pentru secţiunea italiană, curatoarea Sabina Pecorella a propus patru artişti consacraţi (Salvatore Alessi; Sergio Padovani; Felix Policastro; Davide Puma), iar curatoarea Diana Alessandrini a propus trei artişti italieni importanţi (Giosetta Fioroni, Marta Czok, Sabrina Ventrella).

Artişti participanţi: Salvatore Alessi, Mirela Anghelache, Nicoleta Baciu, Antonio Biondi, Maria Boştenaru, Marius Burhan, Ciprian Buzilă, Andrei Ciurdărescu, Marta Czok, Oana Diaconescu, Jaime J. Ferrer Fores, Giosetta Fioroni, Joseph Griffiths, Jose Guerrero, Verena Kathrein, Mark Kelly, Marie Kraftselze, Alexandru Laita, Mihaela Lazar & Dan Adrian Ionescu, Gianluca Macari, Claudia Mandi, Roxana Mihaly, Marina Mihăilă, Ariane Müller, Maurizio Muscettola, Nyilas Márta, Adina Mocanu & Alexandra Sand, Valentin Morariu, Victor Obancea, Clara Orlandi, Achile Pace, Luca Pace, Sergio Padovani, Felix Policastro, Davide Puma, Margaret Roberts, Kilian Rüthemann, David Ryan, Ross Taylor, Simone Telari, Roxana Triboi, Erik Törnkvist & Malin Belfrage, Sabrina Ventrella.

Achille Pace

Performance al artistului: Antonio Biondi (Digeridoo) (Sala de expoziţii).

Concertul Ochestrei Giovanile di Monte Mario (O.G.M.M.), dirijor: Mo Alfredo Santoloci (director al Conservatorului Santa Cecilia din Roma).

DJ Vlad Stoica (DJ performance de muzică contemporană).

Lucrare de Wanda Mihuleac

Concert de chitară clasică: Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma (Prof. Mo Simonetta Camiletti).

În 13 iunie va avea loc un Workshop architettura – Water as hazard and water as heritage (Apa ca hazard şi apa ca moştenire).

Interesantă şi Acţiunea pluridisciplinară concepută de artistul plastic Wanda Mihuleac: poezie – David Napoli, muzica – Cornelia Petroiu, dans – Isabelle Maurel.

Evenimentul va fi marcat de concerte de muzică de jazz şi muzică simfonică.

Expoziţia „Mirroring“ a artistului Valeriu Mladin, la Viena

Valeriu Mladin expune MIRRORING la Viena

Institutul Cultural Român de la Viena prezintă în perioada14 iunie– 19 august expoziţia „Mirroring“ semnată de Valeriu Mladin. Vernisajul are loc marţi, 14 iunie, de la ora 18.00, la sediul ICR Viena, în prezenţa artistului şi a curatorului Ana-Maria Altmann. Seara va continua cu un recital de pian susţinut de Nicon Mladin şi de Nil Mladin, care vor prezenta un program cu lucrări de George Enescu, Claude Debussy şi César Franck.

„Mirroring sau Eul în oglindă

Oglinda este primul loc destinat cunoaşterii de sine. Cu o singură privire se ajunge la conştientizarea sinelui şi propriul corp se materializează în spaţiu. Un moment care îmbină interiorul şi exteriorul – încă dintotdeauna, de la începuturile timpului. De la oglindirile în apă din timpul zilei la reflecţiile din ferestre pe timpul nopţii până la Eul care se reflectă constant în oglindă şi la Ego-ul pus mereu în scenă prin intermediul selfie-urilor, percepţia asupra sinelui devine pas cu pas o compoziţie heteronomă. Proiecţia spre exterior elimină privirea înspre interior, reflexia asupra Celuilalt devine o nouă condiţie pentru sondarea sinelui, iar conţinutul ei de realitate nu mai este pus în discuţie. Sau este totuşi?

Valeriu Mladin ne demonstrează prin Mirroring cât de multă nevoie avem de fapt de oglindă şi de ce este ea indispensabilă atunci când avem de-a face cu examinarea critică a ceea ce ne este vândut drept realitate şi ceea ce noi înşine ne construim în mod artificial-artistic ca fiind o realitate cu care ne amăgim. El ne demonstrează de asemenea cât de greu este să diferenţiem aceste două elemente de adevărata realitate. În bălţile create de el se reflectă lumea, societatea şi individul fără filtru, cu toate particularităţile, cusururile lor şi în toate modurile stângace de prezentare care ne garantează singurul adevăr posibil. Motivul şi reflexia în picturile lui devin astfel un amestec de realitate şi aparenţă care în cele din urmă dă peste cap lumea narativă a artistului şi lumea noastră reală. Ca o mise en abyme a gândirii, acest amestec se continuă într-o prezentare fotorealistă a conţinuturilor, şi anume atunci când dialectica naturaleţii şi artificialităţii iese la suprafaţă şi toate alternativele acestor contradicţii au fost epuizate. Ceea ce rămâne este o variantă a lumii în care sondarea eului autentic îşi face din nou loc ,iar noi ne putem dedica iar, liberi şi fără griji, stadiului oglinzii”, spune Ana-Maria Altmann.

Valeriu Mladin s-a născut în 1958 în localitatea Lipova din judeţul Arad, România. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din Cluj-Napoca. Este lector universitar la Catedra de Foto-Video şi Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti şi doctor în arte vizuale al aceleiaşi instituţii de învăţământ. Lucrările sale au fost prezentate în expoziţii personale în România şi Germania şi în expoziţii de grup în Austria, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Venezuela. În 1997 şi în2010 aparticipat la Bienala de la Veneţia.

Prima expoziţie a pictoriţei Ecaterina Vrana, la Nicodim Gallery

Ecaterina Vrana, Compoziţie

Institutul Cultural Român din New York (ICRNY), în parteneriat cu Nicodim Gallery, din Los Angeles (SUA), are plăcerea de a vă invita la expoziţia personală de pictură a artistei Ecaterina Vrana, din România.

Ecaterina Vrana este o tânără şi valoroasă artistă a generaţiei sale. Pictoriţa se află la prima sa expoziţie personală într-o galerie în spaţiul nord-american.

Ecaterina Vrana s-a născut în 1969, locuieşte şi creează în Constanţa.

Expoziţii personale anterioare: ”Coasa era pui ”, Muzeul de Artă Constanţa, Constanţa (2015), ”Disper, deci exist” Galeria Aiurart, Cărtureşti Carusel, Bucureşti (2015), Galeria ”La Borna”, Bucureşti (2014), ”Să fiu dependentă de farduri ???”, Galeria H”ART, Bucureşti (2011), „Oameni de aproape”, Palatul Mogoşoaia (2007), Institutul Francez, Bucureşti (1995 şi 1997), Galeria Academiei de Artă, Bucureşti (1994) şi la Universitatea din Freiburg, Germania (1993).

Dintre expoziţiile de grup anterioare ale Ecaterinei Vrana, amintim: ALAC Los Angeles, Nicodim Gallery (2016), Officielle Art Fair Paris, Nicodim Gallery (2015), Expoziţia Premianţilor Salonului Naţional de Pictura al UAP (2015), Salonul National de Pictură ”Ferestre”, Galeria Simeza, Bucureşti (2014), Licitaţie ”Postmodernism & Contemporană” Casa Artmark, Bucureşti (2013), ”Molcom Tare”, Galeria factor92, Bucureşti (2012), „Afinităţi elective la Ambasada Belgiei/ Arta românească din perspectiva belgiană”, Ambasada Belgiei, Bucuresti (2012), Knoll Gallerie, Viena (2012), ”Funeraria” Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti (2011), ”Badly Happy: Pain, Pleasure and Panic in Recent Romanian Art”, The Performance Art Institute, San Francisco (2010), ”Priveşte Horezu – Dansul Ursului” Muzeul Naţional de Artă Bucureşti (2010), ”De la Bucureşti la Paris – o panoramă a artei romăneşti”, Paris Druot Montaigne (2009), ”One could see the modernity self”, Stedelijk Museum – Lier, Belgia (2007), “Eastwards”, Arte Fiera, Bologna (2006), “Portret”, Palatul Mogoşoaia (2005), Muzeul de Artă din Durango, Spania (2004), “Ad hoc”, Muzeul Ludwig, Budapesta (1997), Vertrauen ins Bild, Institutul Goethe, Bucureşti (1995), Academia de Artă, Budapesta (1994).

Lucrări în colecţii publice: Muzeul Ludwig din Budapesta, MNAC din Bucureşti.

Pictoriţa română are, de asemenea, lucrări în colecţii particulare din SUA, Elveţia, Germania, Olanda, România.

Deschisă în 2006, în Los Angeles, Nicodim Gallery a impus pe piaţa de artă din Statele Unite ale Americii artişti români care, în prezent, se bucură de o considerabilă notorietate: Adrian Ghenie, Șerban Savu, Ciprian Mureşan, Miklos Onucsan ş.a.

Prin activitatea expoziţională, Nicodim Gallery a plasat lucrările acestor artişti în importante colecţii particulare şi, de asemenea, în mari muzee: SF MOMA, Hammer Museum, LA, MOCA LA, Art Institute of Chicago.

În 2009, artistul din portofoliul Galeriei Nicodim, Ciprian Mureşan, a participat la prima trienală organizată de New Museum în New York, “Younger Than Jesus”, curator fiind Massimiliano Gioni.

În 2011, Nicodim Gallery a fost co-organizatorul expoziţiei “Six Lines of Flight” at San Francisco MOMA (cu Adrian Ghenie şi Ciprian Muresan) şi, de asemenea, a organizat prima expoziţie personală muzeală a artistului Adrian Ghenie, la Muzeul de Artă Contemporană Denver, în 2012.

Noi expoziţii la ”Fabrica de pensule” din Cluj

Monument pentru ruinele zilei de mâine cu Teodor Graur şi Cristian Rusu

Curator: Diana Marincu

Expoziţia M urmăreşte două stadii de apropiere faţă de monument şi monumentalitate – prin recodificarea spaţiului ca relicvă a trecutului (Cristian Rusu) şi prin reinstituirea obiectului ca simbol cultural al prezentului (Teodor Graur). Stratificarea traseului expoziţional în aceste două etape oferă o experienţă bazată pe o parcurgere ritmică, de la meditaţia asupra ruinei, la utopia foarte bine calculată a „monumentului de interior”, ambele descrise de simbolul grafic al titlului (M de la modernism, melancolie, monument).

Cristian Rusu integrează datele traumatice ale ruinei într-un spaţiu arhitectural nostalgic, definit de Andreas Huyssen ca o „utopie în sens invers”, un palimpsest al imaginilor despre istorie şi al năzuinţei către alte timpuri şi alte spaţii. În textul „Nostalgia for Ruins”, Huyssen descria ruina astfel: „În corpul ruinei, trecutul este atât prezent în rămăşiţele sale, cât şi inaccesibil, făcând din ruină un element care favorizează nostalgia. […] Această obsesie contemporană a ruinelor camuflează nostalgia pentru o epocă precedentă care încă nu şi-a pierdut puterea de a imagina alte viitoruri”. Paradoxul întâlnirii între trecut şi viitor pe teritoriul instabil al ruinei proiectează câmpuri discursive noi despre memorie, reziduuri ale percepţiei şi spaţii imaginare. Privind oblic, prin crăpăturile ruinei, spaţiul devine un „altfel de spaţiu”, iar timpul o unealtă elastică inepuizabilă.

Cristian Rusu, The Mountains Arena, colaj

Ansamblul instalaţionist al obiectelor semnate de Teodor Graur creează o „insulă” dedicată imaginarului modernist, idealurilor despre societate şi materiei recuperate dintr-o istorie încă neclasată. Fiecare monument pare să aibă în spate nouă vieţi, dovedind o rezistenţă aproape eroică, dar şi fluidă. Corporalitatea lor nu e una pasivă, ci în continuă schimbare şi relaţionare cu elemente şi codificări contemporane, legând avangarda istorică şi reperele ei artistice de obiectele utilitare ale zilei de azi. Relaţia afectivă şi uneori ironică a artistului cu obiectele adunate, dislocate, transformate, reciclate este vizibilă în ansamblurile sale, de la „monumentele ecologice”, până la „monumentele funerare” sau cele dedicate ochiului omniprezent – Big Brother Monument. Fotografiile istorice La nave (1987) punctează un insert paralel în expoziţie, alăturând două realităţi decalate, dar inseparabile prin caracterul lor subversiv.

Cei doi artişti, provenind din generaţii şi medii de expresie diferite, urmăresc prin limbajul modernismului o reconsiderare a acestui fenomen, inepuizabil prin urmele pe care le-a lăsat, dar instituie în egală măsură şi un spaţiu reflexiv colectiv care ne vorbeşte tuturor despre un trecut inaccesibil. Monumentul incomplet sau perisabil poate fi echivalentul unei utopii meşteşugite din ruinele zilei de mâine.

Expoziţia face parte din programul Trei Schimburi, organizat în cadrul proiectului Hotspot.art – Artă şi Cultură Contemporană pentru Comunităţi, finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României şi derulat de Fabrica de Pensule.

Fete cu idei [Băieţi şi picturi], la Fabrica de pensule

Expoziţia Good Girls

Curatori: Delia Popa şi Giles Eldridge

Pornind de la o idee iniţială a artistului englez Giles Eldridge şi dezvoltată pe parcursul unor discuţii cu artista română Delia Popa, acest proiect are scopul de a prezenta câteva aspecte vitale ale practicii artei contemporane din scena bucureşteană de azi şi de a analiza în ce fel este aceasta diferită de cea din Cluj. Mai pe larg, diferenţele pot fi caracterizate după cum urmează: în Cluj există o istorie recentă de pictori predominant de sex masculin, activi la Fabrica de Pensule, recunoscuţi internaţional şi cu succes comercial. În timp ce în Bucureşti o trăsătură distinctivă este formată de o majoritate artistică feminină, centrată predominant în afara atelierului şi implicată într-o gamă largă de practici artistice transdisciplinare şi fluide, incluzând pictură, desen, fotografie, performance, dans şi colaborări interdisciplinare care funcţionează în afara cadrului comercial. Jucăuş, situaţia s-ar putea rezuma aşa: Clujul este cu băieţi şi pictură; Bucureştiul este cu fete şi idei.

Sunt prezentate lucrările artistelor Liliana Basarab, Ioana Gheorghiu, Aurora Király, Delia Popa, Raluca Popa.

Aurora Kiraly, lucrare în creion colorat pe hârtie şi fotografie

Titlul proiectului face referire la două expoziţii muzeale: Bad Girls de la The New Museum of Contemporary Art, SoHo, New York din 1994 şi Good Girls de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti, din 2013. Este un exerciţiu de analiză a personalităţii şi identităţii artistelor individuale, alături de cea a celor două oraşe. Poate fi privit şi ca testarea unei ipoteze. În orice caz, ar trebui să fie considerat ca fiind mai degrabă un dialog artistic, decât o teză curatorială finală. Componenta titlului [Băieţi şi picturi] este menită să indice o referire la scena de pictură de la Cluj.

Expoziţia de la Cluj este primul element al proiectului, expunând lucrările a 5 artiste de la Bucureşti, reflectând multiplicitatea abordărilor ce par a fi intrinseci capitalei. Vor urma, de asemenea, mese rotunde atât în Cluj, cât şi la Bucureşti, pentru a începe dialogul. O publicaţie care documentează proiectul va fi realizată în noiembrie 2016, la Bucureşti, şi va include imagini din cadrul proiectului alături de eseuri.

Din vernisaj face parte şi performance-ul Ioanei Gheorghiu cu Anda Prunea şi Mihai Morar.

4 SPACES: COMMON GROUND

Andrei Ciurdărescu, Memento

Curator: Andrei Ciurdărescu

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, are plăcerea de a vă invita miercuri, 15 iunie 2016, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei de pictură intitulată 4 SPACES: COMMON GROUND, ce va avea loc în Mica Galerie a Institutului din Cannaregio 2212 – 30121 Veneţia.

Expoziţia, care va cuprinde lucrările lui Andrei Ciurdărescu, Radu Băieş, Valentin Marian Ionescu şi Ovidiu Leuce, doreşte să alăture patru artişti din generaţii diferite de absolvenţi ai Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca din ultimii zece ani, artişti ce abordează în manieră proprie mediul picturii cu căutari constante asupra tematicilor legate de spaţiu şi peisaj.

Ovidiu Leuce, din Seria Cărţi poştale

Ideea descoperirii şi a experimentării se coagulează în practica tinerilor artişti prin intermediul unor elemente ce prefigurează posibilitatea unor scenografii. În lucrările lor există o dublă raportare la suprafaţa picturală: pe de o parte spaţiul abstract, dar în acelaşi timp purtător de conţinut, iar pe de altă parte elementul figurativ, vizibil pronunţat şi totodată evanescent. Eliberat de sub rigoarea formei, gestul artistic modifică structura iniţială a figurilor aflate permanent într-un echilibru fragil între figurativ şi abstract, între formă şi expresie, între emoţie şi căutare.

Expoziţia este organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Galeria Quadro din Cluj şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi va putea fi vizitata în perioada 16-30 iunie 2016.

Vernisajul Expoziţiei de Grafică Soo Zöld Margit, la Muzeul de Artă din Cluj

Grafică semnată de Soo Zold Margit

Miercuri, 8 iunie 2016, ora 18:00

Cuvânt de deschidere: Portik Blénessy Ágota, Florin Gherasim, Csulák Péter

Curator: Unipan Helga

Soó Zöld Margit este una dintre personalităţile marcante ale aşa-numitei „şcoli clujene de grafică”. Deşi a studiat pictură la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, în anii şaizeci-şaptezeci a devenit cunoscută mai ales pentru grafica ei. Acest mediu mult mai liber faţă de pictura de şevalet nu a făcut doar posibilă, ci chiar a încurajat inovaţiile tehnice şi formale, asocierile curajoase de imagini şi auto-exprimarea dezinvoltă.

Monotipiile realizate în anii şaizeci sunt imagini de o expresivitate puternică, încărcate de simbolism, care se raliază celor mai moderne tendinţe ale perioadei. Tuşurile realizate mai târziu se prezintă sub forma unor compoziţii în care artista revine la un limbaj grafic elaborat, minuţios, mizând pe contrastul dintre strictele reguli ale compoziţiei şi gesturile spontane.

Alături de grafica alb-negru, pastelurile şi acuarelele sunt lucrări în primul rând meditative şi autoreflexive, în care se manifestă necontenit dragostea artistei pentru natură. Cu toate că punctul de plecare este întotdeauna o imagine reală observată cu precizie de biolog, în urma stilizării şi sintetizării, Soó Zöld Margit abordează în lucrările sale tematici universale precum destinul omului, libertatea, singurătatea, izolarea.

Chiar dacă lucrările acoperă întreaga operă atât cronologic, cât şi ca diversitate a tehnicilor, expoziţia de faţă nu este o retrospectivă în sensul clasic al cuvântului, fiind o selecţie calitativă şi subiectivă realizată de colega de generaţie şi prietena de o viaţă a artistei, Unipan Helga.

„Minunata Lume Nouă. Case ale Migranţilor Români”, la Berlin

Expoziţia Minunata lume nouă de la Berlin

Proiectul expoziţional Minunata lume nouă. Case ale migranţilor români, prezentat pentru prima dată la Muzeul Culturilor Europene din Berlin, îşi continuă turneul itinerant într-o nouă locaţie, în spaţiile expoziţionale ale Collaboratorium (CLB) Berlin. Această instituţie culturală, un spaţiu dedicat interacţiunii constructive dintre arta contemporană, ştiinţă şi urbanism, este situată în faimosul cartier Kreuzberg. Expoziţia, al cărei vernisaj a avut loc pe 29 aprilie, mai poate fi vizitată până la jumătatea lunii iunie.

Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorinţa de a construi ceva care dăinuieşte, pentru sine şi pentru copii, reprezintă în multe ţări ţelul agoniselii pentru familiile şi cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Aşa numitele case făloase din România sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei şi ascensiunii sociale a proprietarilor, care şi-au părăsit satele natale pentru a lucra în străinătate şi a reuşi astfel să îşi întreţină familiile. Casa făloasă reprezintă în acelaşi timp un stil de viaţă modern, occidental şi o nouă estetică. Expoziţia itinerantă Minunata lume nouă. Case ale migranţilor români prezintă exemple de case impozante din trei regiuni din Nordul României (Țara Oaşului, Maramureş şi Bucovina). Proiectul expoziţional îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând totodată consecinţele asupra satelor, regiunii şi peisajului. În completare la evenimentele organizate până acum, discuţiile care se vor desfăşura în cadrul manifestărilor conexe de la CLB Berlin vor compara dezvoltarea acestui fenomen în România cu situaţia din alte ţări, analizând în detaliu asemănările şi diferenţele. Acest aspect este important deoarece fenomenul nu este specific doar pentru România, ci este prezent într-o formă asemănătoare şi în Grecia, Turcia, Ungaria, Polonia şi în multe alte regiuni.

Amplul program de evenimente conexe care însoţeşte expoziţia a debutat în luna mai cu două dezbateri pe marginea unor teme interesante, la care au participat cercetătoarea Amelia Tue (Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti), jurnalistul Olaf Bartels (istoric al arhitecturii, Berlin/Hamburg), artista Stefanie Bürkle (TU Berlin) şi Florian Heilmeyer (jurnalist în domeniul arhitecturii şi curator, Berlin). Seria de discuţii a continuat pe data de 2 iunie 2016 cu dezbaterea intitulată Spaţiu şi peisaj, la care au fost invitate să conferenţieze două cercetătoare din Polonia şi Turcia: Agnieszka Rasmus-Zgorzelska, Centrum Architektury, Varşovia şi Aylin B. Yildirim-Tschoepe, arhitect, Bosporus-University Istanbul / Harvard University.

Ultima dezbatere va avea loc la CLB Berlin în această săptămână, pe data de 9 iunie 2016, cu începere de la ora 19.00. Dedicat unei teme actuale, de mare interes – Spaţiu şi societate -, evenimentul îşi propune să aducă în discuţie următoarele aspecte: Ce se întâmplă când oamenii trăiesc în două lumi – în propria ţară şi în statul în care lucrează? Ce mecanisme sociale poate provoca migraţia? Anamaria Iuga, cercetător şi totodată şef secţie Studii Etnologice în cadrul Muzeulului Naţional al Țăranului Român, Bucureşti, va susţine o prelegere intitulată Maramureşul din Spania. Reconstruind comunitatea natală prin obiecte tradiţionale. După prelegere va avea loc o dezbatere cu Kai Vöckler, urbanist şi profesor în cadrul Universităţii HfG Offenbach.

Ultimul eveniment din cadrul programului de manifestări va fi unul special, reprezentând avanpremiera documentarului Searching for Patrick (2016), de Daniel Djamo şi Oana Popan. Proiecţia filmului se va desfăşura pe 13 iunie, ora 19.00, la sediul ICR Berlin. Documentarul urmăreşte mitul comunei Certeze, situată în nordul României, renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franţa şi în alte ţări din Europa de Vest. Căutarea lui Patrick nu urmăreşte să îl găsească pe acesta, aşa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuşi. Filmul aduce în discuţie scopul noilor clădiri, viitorul acestei localităţi şi încearcă totodată să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case. După proiecţia filmului, regizorul Daniel Djamo va participa la o discuţie cu publicul.

Proiectul este realizat de ICR Berlin şi Departamentul Europa centrală şi de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene Berlin (Koordinierung Ostmittel-und Südosteuropa am Museum Europäischer Kulturen, Staatliche Museen zu Berlin), în parteneriat cu CLB Berlin. Programul de evenimente conexe este curatat de Sally Below, CLB Berlin, Raluca Betea, ICR Berlin şi Beate Wild, Muzeul Culturilor Europene Berlin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.