Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a susţinut vineri, la Adunarea PPE, că opţiunea Consiliului de a amâna luarea unei decizii privind aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen ar putea avea ca efect favorizarea populismului şi a diviziunii în Europa.
‘Poate nu dau un exemplu prea bun, dar eu regret deplin decizia luată faţă de România şi Bulgaria de către Consiliu în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen. Acestă decizie a fost amânată – nici măcar nu a fost luată, putem spune, a fost amânată – şi această decizie nu va face decât să dea roade sentimentelor populiste şi a diviziunilor în Europa’, a afirmat acesta.
El a adăugat că perioada de criză care a afectat Europa este atât o criză economică şi politică, cât şi una de identitate, de credibilitate.
Buzek a subliniat că Europa nu va putea ieşi din criză decât ‘crescând’, îmbunătăţind programele şi politicile economice, accelerând integrarea economică, stimulând IMM-urile, şi fortificând moneda euro.
‘Criza este atât economică, cât şi una de credibilitate şi identitate, dar şi una politică. Uniunea Europeană nu mai este văzută întotdeauna ca o soluţie ci mai degrabă şi ca o problemă, cee ce este foarte periculos. Eu cred că nu putem să ne depărtăm prea mult de Europa pe care ne-o dorim. Care ar putea fi cele mai importante decizii? Trebuie să folosim cadrul finaciar multianual, trebuie să decidem cât de departe trebuie să integrăm politicile noastre economice şi care sunt paşii? Sunt convins ca noi, ca PPE, trebuie să ne găsim o cale pentru a atinge aceste obiective. (…) Trebuie să găsim o soluţie pentru a putea accelera integrarea economică, fiindcă aceasta este problema principală a Europei. Europa are nevoie de un pas înainte pentru integrarea economică. (…) În legătură cu Banca Centrală Europeană, avem nevoie de o stabilitate mai bună între statele membre ale Zonei euro. Cum putem tranforma euro într-o monedă mai puternică, aşa cum este dolarul?’, a declarat preşedintele PE.
Jerzy Buzek a precizat că instituţiile europene vor trebui să reconsolideze încrederea în UE prin ‘accelerarea anumitor proceduri şi prin reacţii mai rapide în perioadele de criză’, dar şi prin proiecte pe termen lung şi mediu.
‘Cum pot guvernele economice să fie ancorate în tratate? Piaţa muncii, reglementările care gestionează această piaţă, sunt probleme pe termen lung care nu sunt cuprinse. Avem, însă, propuneri pe termen mediu. Piaţa unică sau cadrul financial multianual sunt astfel de exemple. (…) Bugetul european este în procent de 94,5% buget de investiţii, iar 5,6% este partea pentru adminstraţie. Nu vom ieşi din această criză decât crescând’, a mai spus acesta.