Prezență modestă în prima zi a referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție, însă cu un număr consistent de voturi pe listele suplimentare și de la urnele mobile. Puțin peste un milion de oameni au mers la vot sâmbătă. Pentru a fi validat referendumul, la urne trebuie să se prezinte cel puţin 5.483.548 persoane cu drept de vot.
PREZENȚA pentru ora 21.00, la închiderea urnelor
Până la ora 21.00, sâmbătă, când s-au închis urnele, prezența la referendum, la nivel național, a fost de 5,72 %, reprezentând 1.046.583 de votanți.
Dintre aceștia, 887.772 au fost votanți pe liste permanente, 133.733 – pe liste suplimentare și 25.078, votanți cu urna mobilă.
Prezența cea mea mare a fost în Bihor (8,67%), Dâmbovița (8,64%), Dolj (7,78%), Mehedinți (7,50%) și Caraș Severin (7,33%).
Cea mai scăzută participare la vot s-a înregistrat în Harghita (2,22%), Covasna (2,31%), Satu Mare (3,45%), Maramureș (3,71%) și Tulcea (3,93%).
În Capitală au votat, până la ora 21.00, 6,50%.
În Diaspora și-au exercitat dreptul la vot 45.797 de români.
Prezența la urne a fost mai mare în mediul urban, unde până la închiderea urnelor au votat 636.435 de români, în vreme ce în mediul rural s-au prezentat 410.148 persoane.
PREZENȚA pentru ora 19.00
Până la ora 19.00, prezența la referendum, la nivel național, a fost 5,15%, reprezentând, 942.381 de persoane.
Dintre aceștia, 800.299 au fost votanți pe liste permanente, 119.444 – pe liste suplimentare și 22.638 de votanți cu urna mobilă.
Județele fruntașe sunt Dâmbovița (7,78%), Bihor (7,61%) și Dolj (6,90%).
Județele cu cea mai slabă prezență sunt Harghita (2%), Covasna (2,11%), Satu Mare (3%). În Teleorman, prezența la vot a fost de 5,46%.
În Capitală, prezența la vot, la ora 19.00, a fost de 5,88%.
În Diaspora au votat 36.942 de persoane.
PREZENȚA pentru ora 16.00
Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că până la ora 16.00 prezența la referendum, la nivel național, a fost 3,78%, reprezentând 692.002 de alegători.
S-au înregistrat 588.953 de votanți pe liste permanente, 89.552 de votanți pe liste suplimentare și 13.497 cu urna mobilă.
Cea mai ridicată prezență la vot a fost în județele Bihor (5,53%), Dâmbovița (5,35%) și Caraș Severin (4,82%).
Cea mai scăzută prezență, la ora 16.00, a fost în județele Harghita (1,50%), Covasna (1,62%) și Satu Mare (2,25%).
În București, sâmbătă, la ora 16.00, prezența la vot a fost de 4,42%.
PREZENȚA pentru ora 13.00
Prezența la vot, la nivel național, la ora 13.00, în cadrul referendumului a fost de 2,54%, reprezentând 464.668 de alegători.
Au fost 397.322 de votanţi pe listele permanente, 61.594 pe liste suplimentare şi 5.752 de votanţi cu urna mobilă.
Prezența cea mai mare a fost înregistrată în județele Bihor (3,66%), Dâmbovița (3,47%), Caraș-Severin (3,38%).
Cea mai slabă prezență la urne, sâmbătă, la ora 13.00 se înregistra în Harghita (1,01%), Covasna (1,12%), Satu Mare (1,47%).
În Capitală, prezența la vot, la ora 13.00, a fost de 2,88%.
PREZENȚA pentru ora 10.00
Sub 1 la sută dintre alegători au votat, până la ora 10.00, la nivel național, la referendum, arată datele BEC. Mai exact, prezența a fost de 0,97%.
Conform datelor transmise de BEC, până la ora 10.00 au votat 0,97%, reprezentând 177.941 de persoane. Au fost 148.099 de votanţi pe listele permanente, 29.348 pe liste suplimentare şi 494 de votanţi cu urna mobilă. Cea mai mare prezență s-a înregistrat în județul Bihor: 1,61%, Dâmbovița- 1,35% și Caraș Severin- 1,35%. Cea mai slabă prezență a fost înregistrată, la ora 10.00, în Harghita- 0,34% și Covasna 0,47%. În Capitală, prezența la vot a fost de 0,85%.
Referendumul se desfăşoară sâmbătă şi duminică între orele 7.00 şi 21.00.
In liceu s-a invatat de Scoala ardeleana, s-a vorbit de discursul reprezentantilor ei care au mers cu ideea latinitatii in extrema, eiminand cuvintele care n-avea origini/corespondenta in latina, ajungamd sa inlocuiasca termeni precum cravata cu gat-legau. Noi astazi traim intr-o societate in care unii utilizand o a II a limba in relatiile de serviciu/comunicare uneori preiau cuvinte noi si le adapteaza fie folosesc barbarisme, adica inlocuiesc un cuvant autohton cu unul strain spre exemplu in loc de cratita romanii dein Ardeal spun labos, in loc de tocana spun guias, in loc de gogoasa, branzoiaca, placinta, clatita la toate le spun placinte, dupa 100 de ani unii n-au reusit sa se adapteze/cunoasca limba romana, altii in loc de ”e bine” spun OK si in domeniul PC sunt multe ”ferestre” deschise, folosind termenul englez, nu-i gresit atata timp cat reusim sa ne pastram inima si traditia, numai ca uneori imitatia este mai puternica, iar schimbarile pot avea consecinte si la nivel somatic, poate de aceea si la noi se dezvota obezitatea infantila si unele boli ale secolului, toate prin neglijarea traditiei specifice fiecarui popor, formata in sute chiar mii de ani…