Primăria Sector 4, Bauhaus european

Primăria Sectorului 4 din București, condusă de Daniel Băluță, a scos la licitație în SICAP https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100166961 un contract-cadru de 6,98 miliarde lei pentru regenerare urbană, care are ca scop transformarea sectorului conform noilor standarde europene.

„La nivelul UE a fost lansată inițiativa implementării în statele europene a conceptului „noul Bauhaus european”, ca parte a planului de recuperare economică post-pandemie. Scopul este ca orașele sa devina neutre din punct de vedere climatic și să ofere o calitate a vieții mai bună, iar Sectorul 4 se constituie ca parte a acestui proiect de dezvoltare urbană. Noul Bauhaus european este un concept dătător de speranță pentru explorarea modului în care putem să trăim mai bine împreună după pandemie. Este vorba despre a combina sustenabilitatea cu stilul, pentru a aduce Pactul verde european mai aproape de mintea și de casele oamenilor. Odată cu noul Bauhaus european, ambiția noastră este de a dezvolta un cadru inovator pentru a sprijini, a facilita și a accelera transformarea ecologică prin îmbinarea sustenabilității cu estetica, constituind o punte între lumea artei și culturii, pe de o parte, și lumea științei și tehnologiei, pe de cealaltă parte. De asemenea, „noul Bauhaus european” se referă la modul în care trăim împreună, la valorile noastre, la spațiile noastre comune de muncă și de recreere, la experiențele noastre colective și private”, descrie PS4 acest program.

Fondurile provin din PNRR, alte fonduri de coeziune și din bugetul propriu.

În cadrul acestui program de regenerare urbană, Sectorul 4 se va împărți în 10 zone. Acestea sunt:

Zona 1 delimitată de arterele: Șos. Olteniței – șos Berceni – str Ion Iriceanu;

Zona 2 delimitată de arterele: Șos Berceni – str Turnu Măgurele – str Emil Racoviță – str Nițu Vasile;

Zona 3 delimitată de arterele: str Emil Racoviță – str Turnu Magurele – b-dul Alexandru Obregia;

Zona 4 delimitată de arterele: b-dul Alexandru Obregia – str Turnu Măgurele – b-dul Constantin Brâncoveanu – str Nițu Vasile;

Zona 5 delimitată de arterele: str Luica – șos Giurgiului – Drumul Găzarului – b-dul Constantin Brâncoveanu;

Zona 6 delimitată de arterele: șos Olteniței – str Nițu Vasile – b-dul Constantin Brâncoveanu;

Zona 7 delimitată de arterele: șos Olteniței – drumul Găzarului – sos. Giurgiului:

Zona 8 delimitată de arterele: b-dul Tineretului – calea Văcărești – b-dul Gheorghe Șincai;

Zona 9 delimitată de arterele: b-dul Gheorghe Șincai – b-dul Dimitrie Cantemir – b-dul Mărășesti – Splaiul Unirii;

Zona 10 delimitată de arterele: b-dul Mărășești – Splaiul Unirii – Piața Natiunile Unite – str Gazelei.

Școala de tip bauhaus a fost înființată în Germania, în anul 1919, de către arhitectul de origine germană Walter Gropius. Instituția se numea Staatliches Bauhaus și, deși a funcționat doar din 1919 până în 1933, existența sa scurtă este invers proporțională cu impactul de amploare pe care l-a avut asupra lumii în deceniile ce au urmat. După înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial și înființarea Republicii Weimar, un spirit liberal reînnoit a permis o creștere a experimentelor radicale în toate artele, care fuseseră suprimate în vechiul regim. Mulți germani cu vederi politice de stânga au fost influențați de noi tendințe culturale, care apăreau și se dezvoltau în întreaga Europă. Gropius nu împărtășea aceste opinii radicale și afirma că Bauhaus este apolitic, iar designerul englez William Morris susținea că arta ar trebui să răspundă nevoilor societății și că nu ar trebui să existe nicio distincție între formă și funcție. Pe baza acestei idei a evoluat și stilul bauhaus, care a fost marcat de absența ornamentelor exagerate, fiind definit de armonia care trebuia să existe între funcția unui obiect și designul său