Cum a rămas statul cu o pagubă de 1,5 mil €

Procurorul șef Man a scăpat mafia pădurilor din Bihor

Ciprian Man

După doi ani de dezvăluiri în presă privind abuzuri, falsuri, favorizări și alte ilegalități, Inspecția Judiciară a anunțat luni că a declanșat la DNA Oradea un control având ca obiect eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea acestui serviciu teritorial, verificările vizând anii 2016, 2017 și trimestrul I al anului 2018. În această perioadă au fost înregistrate la DNA Oradea cele mai numeroase și grave achitări, restituiri și clasări după restituiri. În această perioadă au fost mușamalizate dosarele unor afaceriști omnipotenți, care au beneficiat de protecție politică și judiciară ca Dorinel Edu, Daniel Sabău-Merce și Dorel Ungur. Sesizările continuă să curgă împotriva principalului vinovat, fostul procuror șef Ciprian Man, poreclit Mandarină. Astăzi vom prezenta un caz în care Man a favorizat mafia pădurilor din Bihor pentru a-și scăpa un prieten de familie.

 

Dosar preluat din interes personal

În data de 29 mai 2013, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș s-au sesizat din oficiu față de mai mulți angajați din cadrul Direcției Silvice Bihor, fiind constituit dosarul penal nr.644/P/2013. În baza probelor administrate, în data de 5 iulie 2013 procurorul de caz a confirmat începerea urmăririi penale față de zece angajați cu funcții de conducere și de execuție ai Direcției Silvice Bihor pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată. În sarcina acestora s-a reținut că ar fi cauzat, cu știință, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, tăierea și sustragerea fără drept de arbori din fondul forestier național, producând un prejudiciu în valoare de 5.911.406 lei (peste 1,3 milioane euro). Defrișările masive de pădure și prejudiciile enorme au fost descoperite în cadrul Ocolului Silvic Dobrești în urma unor controale efectuate de personal cu atribuții de control de la nivel central, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, și nu de către angajați din Direcția Silvică Bihor sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Oradea, care aveau atribuții directe în depistarea tăierilor ilegale, întrucât aceștia erau implicați în activitatea infracțională din acea perioadă.

Procurorul Ciprian Man de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA cunoștea despre cercetările efectuate de Parchetul Beiuș în legătură cu tăierile ilegale de material lemnos ca urmare a relațiilor solicitate în acest sens de la prim-procurorul Ioan Gligor-Sabău, după apariția mai multor articole în presa locală. După ce, în data de 5 septembrie 2013, în ziarul Bihoreanul a fost publicat un articol intitulat „Prefectul nemulțumit de conducerea ITRSV”, procurorul Man a solicitat primului procuror al Parchetului Beiuș să decline dosarul cu defrișările masive și ilegale către DNA Oradea. Din articolul respectiv rezulta că prefectul județului Bihor a solicitat conducerii ITRSV Oradea explicații cu privire la lipsa de măsuri în combaterea defrișărilor masive din pădurile proprietatea statului. În urma insistențelor procurorului Man, cu toate că în acel moment nu existau indicii că faptele ar fi de competența DNA, procurorul de caz a dispus a doua zi declinarea cauzei către DNA Oradea, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, motivându-se că prejudiciul cauzat de suspect este mai mare de un milion de euro. Dosarul a fost înregistrat la DNA Oradea sub nr.92/P/2013 și a fost repartizat pocurorului Ciprian Man pentru efectuarea urmăririi penale.

Demersul procurorului Man de a prelua acest dosar și de a efectua personal urmărirea penală în cauză a avut ca scop favorizarea șefului ITRSV Oradea, Daniel Coraș, cu care se afla în relații foarte apropiate. Între procurorul Man și directorul Coraș, precum și între părinții lor exista o relație veche de prietenie, confirmată, printre altele, de împrejurarea că la botezurile organizate în cerc restrâns de familia Man a participat și familia Coraș. Cu toate că avea ca principale atribuții coordonarea, supravegherea și controlul regimului silvic, ITRSV Oradea nu a luat măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale de material lemnos, iar defrișările masive din perimetrul Ocolului Silvic Dobrești au avut loc în perioada în care Daniel Coraș a fost șeful acestei instituții (2012-2014). Întrucât acesta nu luase nicio măsură pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale de material lemnos, procurorul de caz de la Parchetul Beiuș urma să dispună extinderea urmăririi penale și față de Coraș alături de ceilalți funcționari silvici, fapt pe care Man l-a prevăzut și a solicitat dosarul din acest motiv. Nu era pentru prima dată când procurorul Man îl ajuta pe prietenul său Daniel Coraș. În perioada în care a activat ca procuror la Parchetul Beiuș, procurorul Man l-a scăpat de răspundere penală pe Coraș după ce acesta a fost prins de organele de poliție că, în calitate de inginer silvic, a marcat și tăiat ilegal un număr de 158 arbori. Printr-o ordonanță din 2 aprilie 2009, emisă în dosarul nr.855/P/2008, procurorul Man a dispus scoaterea de sub urmărire penală a amicului său, aplicându-i o amendă administrativă de 1000 lei.

 

Imixtiune abuzivă

În cursul anului 2013, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș au mai fost înregistrate trei dosare penale având ca obiect prejudicierea Ocolului Silvic Sudrigiu prin tăierea ilegală de arbori. În mai 2013 a fost înregistrat dosarul nr.620/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere și sustragere fără drept de arbori în valoare de 746.637 lei. În iulie 2013 a fost înregistrat dosarul nr.921/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru tăierea și sustragerea fără drept de arbori în valoare de 133.688 lei, iar apoi a fost conexat la dosarul nr.620/P/2013. În decembrie 2013 a fost înregistrat dosarul nr.1411/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu de 514.916 lei.

În data de 15 aprilie 2015, perioadă în care deținea funcția de procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man l-a contactat telefonic pe comisarul de poliție Sabin Mocioran, care efectua cercetări în dosarele privind tăierile ilegale din cadrul Ocolului Silvic Sudrigiu și i-a solicitat să trimită dosarele la DNA, fără a consulta procurorii de caz sau pe primul procuror de la Parchetul Beiuș. În acest context, fiind anunțat de comisarul Mocioran, primul procuror Ioan Gligor-Sabău a luat legătura cu procurorul șef Man și a purtat cu acesta o discuție telefonică legată de solicitarea adresată polițistului susmenționat. Din discuția telefonică purtată rezultă că procurorii de caz de la Parchetul Beiuș nu intenționau să dispună declinarea celor două dosare pe care le aveau în lucru către DNA. În cadrul acestei discuții procurorul șef Man i-a solicitat explicații primului procuror Gligor-Sabău cu privire la dosarele nr.620/P/2013 și 1411/P/2013, reproșându-i că nu sunt de competența Parchetului Beiuș întrucât prejudiciul este mai mare de 200 de mii de euro și solicitând declinarea acestora la DNA. În data de 17 aprilie 2015 procurorul de caz a dispus reunirea dosarului 1411/P/12013 la dosarul nr.620/P/2013 și a declinat acest dosar la DNA Oradea, unde a fost înregistrat sub nr.90/P/2015. După aproape un an, respectiv în februarie 2016, procurorul șef Man a reunit acest dosar la dosarul nr.92/P/2013.

 

 

 

Mușamalizare după trei ani de tergiversare

După reunirea tuturor acestor dosare, cu un prejudiciu total de peste 1,5 milioane euro, procurorul șef Ciprian Man a dispus, printr-o ordonanță din 7 martie 2016, clasarea cauzei față de angajații Direcției Silvice Bihor cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Motivarea soluției emisă de procurorul șef Man cuprinde doar o jumătate de pagină și este una halucinantă. Acesta reține că din probele administrate în cauză nu rezultă vreo înțelegere infracțională între organele silvice implicate și autorii tăierilor și sustragerilor ilegale, iar în aceste condiții nu este îndeplinită cerința legală „dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”.  Șeful DNA Oradea conchide că faptele constituie infracțiunile de abuz în serviciu ori neglijență în serviciu prevăzute de Codul Penal și dispune disjungerea și declinarea lor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.

Astfel, după aproape trei ani, dosarul se întoarce de unde a plecat, respectiv la Parchetul Beiuș. În toată această perioadă în care dosarul s-a aflat în lucru la procurorul Man, acesta nu a efectuat nicio percheziție în cauză, nu a efectuat supravegheri tehnice, nu a identificat societățile comerciale care au efectuat tăierile ilegale și nu a identificat beneficiarii materialului lemnos tăiat ilegal. Mai mult, în mod inexplicabil, procurorul șef Man s-a limitat doar la infracțiunea de abuz în serviciu, în condițiile în care existau indicii temeinice și probe că au fost săvârșite infracțiuni de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani și fals intelectual. Tergiversarea și mușamalizarea acestui dosar sunt evidente, procurorul șef Man realizându-și scopul de a-l scăpa de răspundere penală pe prietenul său Daniel Coraș.

Ulterior, dosarul disjuns de procurorul șef Man a fost preluat de la Parchetul Beiuș de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, unde a fost înregistrat sub nr.430/P/2016. Printr-o ordonanță din 31 martie 2017, Parchetul Bihor a dispus clasarea cauzei în acest dosar, cu motivarea că infracțiunile de abuz în serviciu nu sunt prevăzute de legea penală, iar cele de neglijență în serviciu nu există. Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea la Parchetul Beiuș pentru a efectua cercetări cu privire la infracțiuni minore de fals intelectual, tăiere și sustragere fără drept de material lemnos de către autori necunoscuți. Cu alte cuvinte, după aproape cinci ani de la înregistrarea acestor dosare penale, atât procurorul șef Ciprian Man cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor au emis soluții de clasare cu privire la fapte minore (abuz/neglijență în serviciu) și nu au investigat faptele cu adevărat grave, care au fost comise de personalul silvic în înțelegere cu funcționarii cu atribuții de conducere și control din cadrul ITRSV Oradea. Nici procurorul șef Man nici Parchetul Bihor nu au identificat societățile comerciale care au fost beneficiarele finale ale acestei cantități imense de material lemnos, deși existau indicii că aceste firme au săvârșit infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. În final, statul a rămas cu paguba de peste 1,5 milioane euro și cu plata pe degeaba a salariilor procurorilor care au mușamalizat dosarele.

 

Folosirea prietenilor ca denunțători

Ca și procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală, procurorul Man și-a folosit prietenii solicitându-le să facă denunțuri și declarații mincinoase în dosarele pe care le-a instrumentat. De exemplu, pe prietenul său Daniel Coraș l-a determinat în martie 2015 să facă un denunț mincinos și să dea mai multe declarații împotriva prim-procurorului Gligor-Sabău de la Parchetul Beiuș, în condițiile în care unitatea de parchet condusă de acesta urma să extindă cercetările penale față de Coraș, care, în calitate de șef al ITRSV Oradea, cu intenție, nu a efectuat controale privind defrișările masive din pădurile statului, prin care a fost cauzată o pagubă totală de peste 1,5 milioane euro. În perioada în care a deținut această funcție, Daniel Coraș a construit o casă în localitatea Stâncești, evaluată la peste 150 de mii de euro, pe care a finalizat-o într-un an, în condițiile în care veniturile sale nu depășeau 3000 lei lunar. Ulterior, Coraș a mai construit o casă în municipiul Beiuș, evaluată la peste 100 de mii de euro, care a fost trecută pe numele părinților săi, care nu realizează venituri pentru a edifica un astfel de imobil.

După o lună și jumătate de la formularea denunțului de către Daniel Coraș, procurorul șef Man i-a solicita prim-procurorului Gligor-Sabău să decline la DNA Oradea toate dosarele privind defrișările de pădure pentru a împiedica extinderea cercetărilor penale față de prietenul său. Man a aflat despre această intenție a prim-procurorului de la Beiuș ca urmare a faptului că, în baza denunțului făcut de Coraș, i-au fost interceptate convorbirile telefonice. Într-o discuție telefonică purtată de prim-procurorul de la Beiuș cu altă persoană referitor la Daniel Coraș, discuție transcrisă și depusă în dosarul aflat pe rolul instanței, Ioan Gligor-Sabău se exprimă clar că urmează să efectueze cercetări față de prietenul procurorului Man. După câteva zile de la această convorbire procurorul șef Man a solicitat dosarele privind defrișările de păduri de la Parchetul Beiuș, pentru a nu se putea extinde cercetările față de  Coraș. Convorbirea telefonică prin care procurorul șef Man a solicitat aceste dosare prim-procurorului Gligor-Sabău nu a fost însă transcrisă și depusă de către Man în dosarul în care șeful Parchetului Beiuș a fost trimis ulterior în judecată pentru 19 fapte de corupție. Man nu a realizat transcrierea și depunerea acestei convorbiri pentru a nu se constata imixtiunea sa gravă în activitatea procurorilor din cadrul Parchetului Beiuș, cărora avea obiceiul să le solicite să decline dosare penale pe care le aveau în lucru, după care dispunea personal soluții de clasare în acestea. Exemple în acest sens sunt dosarele nr.586/P/2012, 591/P/2013, 620/P/2013, 643/P/2013, 644/P/2013, 921/P/2013, 1411/P/2013, 478/P/2015, 1224/P/2015.

O parte din aceste dosare instrumentate de Parchetul Beiuș priveau fapte penale săvârșite de Adrian Domocoș, în calitate de primar al Municipiului Beiuș, iar celelalte priveau tăieri ilegale de arbori protejate de Daniel Coraș, în calitate de șef al ITRSV Oradea. Procurorul șef Man i-a folosit ulterior pe cei doi în calitate de denunțători împotriva prim-procurorului Gligor-Sabău cu toate că unitatea de parchet pe care acesta o conducea a constituit dosare și efectua cercetări față de aceștia. Semnificativ este că, în primă instanță, Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe Ioan Gligor-Sabău pentru 17 din cele 19 pretinse infracțiuni de corupție pentru care a fost trimis în judecată, cu motivarea că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală, aspect care confirmă caracterul mincinos al denunțurilor ticluite de Man cu amicii săi.

 

 

 

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 6
Valer Marian 277 Articole
Author

11 Comentarii

  1. Vine DNa si-l aresteaza cum a facut cu ceilati hoti adevarat… EADS si etc!

  2. Petrolul, gazele, padurile, aurul si profiturile sifonate ale multinationalelor nu sunt o prioritate pentru DNA pentru ca ele ajung acolo unde trebuie, deci e bine deci e corect. In schimb ce sifoneaza PSD nu ajunge pe mana celor care trebuie deci nu corect deci e coruptie! Jos coruptia, jos Ciuma Rosie vrem Stat de drept si fara Penali!

  3. DNA sa vina sa te ia! Si sa te dea afara, ca esti pe
    dinafara. Orisicat, maniera de lucru marca DNA. Halal!

  4. Procurorii Parchetului General-Parchetul de pe langa Judecatoria Beius Ion Gligor Sabau,Adriana Ardelean au intrat in coliziune cu Procurorii DNA Oradea respectiv Ciprian Man fost prc.la Parchetul Beius.
    Totul a pornit de la insp.sef politie Sabau Traian fratele lui I Gligor SAbau impotriva caruia a facut sesizare si denunt la DNA Oradea o femeie cercetata abuziv etc.Aceasta a fost folosita de C Man si in final cele doua echipe Sabau si MAn in loc sa se ocupe de atributiile legale, s-au luptat reciproc,Ioan Gligor Sabau fiind achitat de 15 infr.,condamnat la 4 ani pt.celelalte doua.
    Echipa contra fostului Proc Prim Beius,l-a sprijinit pe C Man sa-l infunde pe adversarul Ioan Gligor Sabau.
    Dar ,sfasiate de coruptie,ambitii si care e mai tare, atat IG SAbau cat si C MAn isi mentin „lupta”prin echipele lor !
    Domocos si altii in „succesuri”cu Ciprian Man raman cu jafurile, vilele si tot ce fac prin zona respectiv prejudiciul statutlui nici vorba de a fi recuperat „in final, statul a rămas cu paguba de peste 1,5 milioane euro și cu plata pe degeaba a salariilor procurorilor care au mușamalizat dosarele.”
    Legea cu doua masuri,o masura a lui Lazar Augustin si a lui Kovesi,alta masura pentru ceilalti.Pana nu sunt inlaturati acestia doi, viesparul va continua,Statul va fi pagubit si jefuit pe fatza.

  5. Cine răspunde pt destine,vieți,familii și cariere distruse?
    Cine răspunde pt acțiuni de poliție politică tip DNA?
    Este nevoie de promulgarea legii răspunderii magistratilor, altfel cu toții vom avea de suferit.

    • Mariana intrebare publica.
      D-le procuror Man cate vieti distruse ai pe constiinta prin abuzurile efectuate, denunturi provocate,patimi personale, razbunari ,arestari prin comenzi pe linie prin cei care trebuiau sa vegheze la respectarea si aplicarea legii???? Unde va este demnitatea de om- functionar public stand pe multi bani- salariu de procuror pe o luna fiind egal cu salariul unui salariat pe un an intreg. Vine o zi si pentru dvs.??? Ziua cea rea???? Sfirsitul??? Statul roman de cind sunteti in fruntea DNA-ului a fost pagubit cu multe milioane de euro, acestia gasindu-se la apropiatii dvs. in Bihor (vezi Sanmartinul, vezi Oradea, Steiul, Beiusul, Primaria Salonta.

  6. Cipriane, cipriane: închisoare cu executare, nu scapi fără 15 ani și toate astea pt păcatele lui taicatu.

  7. Mănel, praful o sa se aleagă de furăciunile lui Nelu, iar tu la ciuhaus.

  8. oare ce vor face domnii si doamnele politiste din cadrul sectiei de politie Beius care l-au ajutat pe domnul Ciprian Man in dosarele lui Domocos si Sabau Gligor? Sper ca domnul Sabau Traian sa faca ordine in propria curte…Multe abuzuri in groapa Beiusului…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.