Recalculări greșite, plăți către decedați, sporuri ilegale. Ce a găsit Curtea de Conturi la casele de pensii

Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice

Raportul de audit financiar, întocmit de Curtea de Conturi a României, arată că situațiile financiare consolidate ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru exercițiul 2024 nu oferă o imagine fidelă a execuției bugetare. Misiunea de audit s-a derulat între 18 august 2025 și 27 februarie 2026 și a acoperit atât aparatul propriu al CNPP, cât și cele 42 de case teritoriale de pensii ori Institutul Național de Expertiză Medicală, în total 43 de entități subordonate.

Concluzia auditorilor este una dintre cele mai dure posibile într-un raport financiar: opinie contrară, motivată de „deficiențe cu influențe semnificative și generalizate” asupra situațiilor financiare. Practic, Curtea de Conturi consideră că datele raportate de CNPP nu pot fi considerate de încredere, nici pentru veniturile declarate, nici pentru execuția drepturilor de asistență socială.

În România există în prezent aproximativ 4,6 milioane de pensionari. Prin extrapolare statistică, auditorii au identificat suspiciuni de calcul eronat pentru circa 2,2 milioane de beneficiari, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre dosarele de pensie ar putea conține erori.

Erori de recalculare a pensiilor, cu sute de milioane de lei în joc

Cea mai amplă categorie de nereguli identificate de Curtea de Conturi ține de recalcularea pensiilor realizată în baza Legii nr. 360/2023. Cauza principală, potrivit raportului, este sistemul informatic al CNPP, despre care auditorii scriu explicit că „nu funcționează în parametrii optimi”. Din cauza acestor deficiențe tehnice, datele anterioare recalculării nu au fost preluate integral, iar operațiunea nu s-a realizat, în toate cazurile, prin înmulțirea corectă a numărului de puncte cu valoarea punctului de referință de 81 de lei, stabilită prin lege.

O problemă suplimentară ține de punctele de stabilitate: sistemul informatic nu a reușit să separe stagiul de cotizare folosit la deschiderea dreptului de pensie de cel avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate, excluzând eronat perioadele lucrate în condiții deosebite ori speciale de muncă.

Subevaluări totale de 19 milioane de lei la pensiile de invaliditate

Prin extrapolare statistică, Curtea de Conturi estimează o supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei, acolo unde pensionarilor li s-au acordat punctaje mai mari decât cele cuvenite, dar și o subevaluare de peste 230 de milioane de lei, în cazurile în care punctajele stabilite au fost mai mici decât cele legale. Concret, auditorii au găsit 574.060 de cazuri în care s-a acordat un punctaj anual mai mare decât cel cuvenit, respectiv suspiciuni pentru 2.211.060 de beneficiari cărora li s-ar fi acordat un punctaj mai mic. Dintr-un eșantion de 22 de cazuri analizate în detaliu, nouă persoane au primit drepturi de pensie mai mici cu 2.147 de lei decât ar fi trebuit.

Nici pensiile de invaliditate nu au scăpat de erori: Curtea de Conturi estimează o supraevaluare de aproape 3 milioane de lei, dublată de o subevaluare de peste 22 de milioane de lei, cauzate de un număr greșit de puncte de pensie ori de un stagiu de cotizare stabilit incorect. Dosarele de pensie anticipată au înregistrat, la rândul lor, o subevaluare estimată la aproape 3.000 de lei, pentru drepturi calculate greșit după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor.

Plăți continuate către beneficiari decedați

Una dintre cele mai grave constatări ale raportului privește plățile efectuate după decesul titularilor de pensie. Prin încrucișarea bazelor de date ale CNPP cu evidențele persoanelor decedate, auditorii au descoperit cazuri în care indemnizațiile au continuat să fie virate mai mult de trei luni consecutive de la data decesului, fără ca instituția să emită decizii de debit ori să opereze rețineri la plată. Valoarea estimată a acestor plăți necuvenite se ridică la 548.821 de lei.

Raportul mai semnalează o serie de abateri financiare de proporții mult mai mari, apărute din calcularea greșită a pensiilor pentru limită de vârstă anterior recalculării din 2024: o subevaluare estimată la peste 311 milioane de lei, alături de alte denaturări legate de nepreluarea corectă a stagiilor de cotizare din agricultură, de stabilirea greșită a stagiului contributiv folosit la punctele de stabilitate ori de menținerea simultană a unor drepturi incompatibile. La acestea se adaugă sume mai mici, dar tot nelegale, precum cele 97.700 de lei acordate unor salariate care beneficiau simultan de pensie ori de prelungirea raportului de muncă, sau cele 243.159 de lei plătite unor beneficiari de pensie de invaliditate ale căror drepturi ar fi trebuit suspendate.

CITEȘTE ȘI:

Pensia românilor, „bomba cu ceas” care se apropie. Adrian Negrescu: „În următorii 7-10 ani problema poate deveni critică”

Pensii de urmaș acordate necuvenit

Curtea de Conturi a identificat plăți necuvenite de 510.906 lei, provenite din pensii de urmaș acordate unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale. Din această sumă, 360.608 lei reprezintă cazuri în care urmașii realizau venituri din activități pentru care asigurarea este obligatorie, situație în care plata ar fi trebuit suspendată, iar 150.298 de lei provin de la urmași care nu au făcut dovada continuării studiilor ori care figurau ca exmatriculați în Registrul Educațional Integrat.

În sens invers, unii urmași au fost dezavantajați: recalcularea drepturilor conform Legii nr. 360/2023 a produs, într-un eșantion analizat, un cuantum lunar mai mic decât cel legal, iar prin extrapolare, la o populație de 43 de tranzacții, auditorii estimează o pagubă de 17.521 de lei pentru urmașii afectați.

Sporuri, facilități fiscale, salarii pentru posturi ce trebuiau desființate

Raportul de audit nu se oprește la drepturile de pensie. Curtea de Conturi a constatat că, la nivelul CNPP ori al caselor teritoriale, au fost plătite sporuri de confidențialitate în valoare estimată de 140.332 de lei, deși legislația privind salarizarea personalului din fonduri publice nu prevede o asemenea majorare. Totodată, un post de șef de birou care ar fi trebuit desființat a continuat să fie remunerat, cu un cost estimat de 119.410 lei.

Auditorii au mai identificat facilități fiscale acordate necuvenit, în valoare de 456.970 de lei, prin scutirea de impozit pe venit ori de contribuții sociale a unor angajați ale căror atribuții nu corespundeau activității de creare de programe informatice, deși doar acest tip de activitate beneficiază legal de asemenea facilități.

O eroare tehnică suplimentară privește modul de calcul al majorării salariale pentru viza de control financiar preventiv: aceasta a fost aplicată la un salariu de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, în loc să fie calculată la salariul de bază din grila de salarizare, contrar legii-cadru. Prin extrapolare, Curtea de Conturi estimează că suma plătită necuvenit din această cauză ajunge la 332.983 de lei.

Fondul de rezervă bugetară, folosit ca sursă de finanțare recurentă

Chiar în prima secțiune a raportului, inspectorii Curții de Conturi atrag atenția asupra unei practici pe care o consideră nelegală: în ultimii trei ani, CNPP a apelat repetat la Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru a echilibra bugetul asigurărilor sociale de stat, deși acest fond este destinat, prin lege, exclusiv cheltuielilor urgente ori neprevăzute.

Sumele primite de la acest fond au crescut constant: 196 de milioane de lei în 2022, 657,186 milioane de lei în 2023, respectiv 1,6 miliarde de lei în 2024. Curtea de Conturi arată că aceste transferuri au devenit, de fapt, o practică de final de exercițiu bugetar, ceea ce contravine principiului potrivit căruia bugetul sistemului public de pensii trebuie aprobat de Parlament, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, nu suplimentat ulterior prin hotărâri de guvern.

Recomandările Curții de Conturi, termenul de implementare

La finalul raportului, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări pentru CNPP: recalcularea corectă a pensiilor afectate de erorile identificate, recuperarea sumelor plătite necuvenit, precum ori modernizarea sistemului informatic care gestionează dosarele de pensie, considerat cauza principală a majorității erorilor de calcul. Termenul stabilit pentru implementarea măsurilor este 31 decembrie 2026.

Rămâne de văzut dacă instituția va reuși să corecteze, până la finalul anului viitor, un volum de erori care afectează, potrivit propriilor estimări ale auditorilor, aproape jumătate dintre pensionarii din România. Până atunci, milioane de beneficiari nu au de unde ști cu certitudine dacă suma pe care o încasează lunar corespunde întocmai drepturilor prevăzute de lege.