„Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează Ordinul nr. 1085 din 19.05.2025 emis de Secretarul General al Senatului. Obligă pârâtul la reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută, dacă aceasta mai există în statul de funcții al pârâtului sau într-o funcție publică echivalentă, în cazul în care funcția publică deținută nu mai există”, se arată în minuta judecătorească.
Totodată, Tribunalul Ilfov a obligat Senatul să îi plătească fostului angajat despăgubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat începând cu 23 mai 2025 și până la reintegrarea sa în funcția deținută. Despăgubirile trebuie să fie „actualizate cu indicele de inflație al prețurilor de consum, calculată de la data scadenței fiecărei indemnizații lunare și până la data plății efective”.
Mai mult, dacă decizia va rămâne definitivă, Senatul va trebui să îi achite persoanei care a câștigat procesul și dobânzi penalizatoare calculate la valoarea despăgubirii, dar și cheltuielile de judecată.
Prima victorie, la Tribunalul București
Nu este, însă, singurul caz în care reorganizarea lui Ilie Bolojan este învinsă în instanță. În mai 2026 era înregistrată o primă decizie împotriva reformei. Mai exact, o fostă angajată câștiga în primă instanță la Tribunalul București împotriva Senatului și trebuia repusă în funcție. Nici atunci decizia nu a fost definitivă și putea fi atacată în termen de 15 zile.
La momentul redactării acestui material, Senatul nu a făcut recurs, cel mai probabil din cauza faptului că instanța nu a publicat motivarea deciziei nici până astăzi. Potrivit surselor Cotidianul, aceasta ocupa funcția de consilier parlamentar la o comisie în momentul în care și-a pierdut postul.
Pe lângă repunerea în funcție, Tribunalul București mai decidea atunci și că fosta angajată trebuie să primească despăgubiri.
CITEȘTE ȘI: „Reforma” Bolojan de la Senat, lovită în plin. Primul angajat care câștigă în instanță
Reorganizarea șefimii, pusă în aplicare abia după un an
Amintim că în ianuarie 2025, Ilie Bolojan anunța o restructurare la nivelul Senatului, motivând că actuala organigramă „nu mai asigură funcţiile necesare desfăşurării unei activităti parlamentare eficiente”. Pe 30 mai, Ilie Bolojan anunța că procestul de restructurare a fost finalizat și că numărul de posturi a fost redus de la 796 la 649, ceea ce înseamnă o tăiere cu 20%.
Cotidianul a scris timp de patru luni despre o „scăpare” din aplicarea reorganizării. Pe 1 februarie 2025, Biroul Permanent al Senatului a aprobat un memorandum în care era precizat explicit că printre principalele modificări în structura organizatorică a serviciilor Senatului se află „reducerea numărului de secretari generali adjuncți de la patru la doi”.
CITEȘTE ȘI: Revoltă la Senat. Povestea celor trei secretari generali adjuncți care ar trebui să fie, de fapt, doi
Doar că acest aspect a fost pus în practică abia peste un an de zile, ceea ce a atras nemulțumirea angajaților din Senat. Aceștia susțineau că reorganizarea s-a aplicat doar în cazul lor, în timp ce persoanele susținute politic au fost „ocolite”.
Mai exact, în loc să funcționeze cu doi secretari generali adjuncția, așa cum s-a stabilit la reorganizare, Senatul a avut timp de un an de zile de la acel moment trei astfel de posturi ocupate. Este vorba despre Izabela Chencian, Arany Vikarius și Mihaela Cătălina Bădoiu. Izabela Chencian a fost propusă de PSD, Arany Vikarius de UDMR, iar Mihaela Cătălina Bădoiu de USR.
Într-un final, pe 1 aprilie 2026, Senatul a votat ca Mihaela Cătălina Bădoiu să fie eliberată din funcția de secretar general adjunct. Au fost 57 de voturi pentru eliberarea sa din funcție, 18 împotrivă, șase abțineri, iar un senator nu a votat.
E foarte greu sa faci reformă în Romania, sau blindat de legi in 35 de ani, foarte foarte greu pentru Bolojan