Republica Moldova, războiul limbilor din Parlament

Kaja Kallas la Chișinău: UE își va ține promisiunile de ajutor militar pentru R. Moldova

Șefa politicii externe și de securitate europene, Kaja Kallas, discutând cu un militar moldovean, la Ministerul Apărării de la Chișinău, pe 7 mai 2026

Șefa politicii externe și de securitate europene, Kaja Kallas, a dat asigurări Republicii Moldova că Uniunea Europeană îi va furniza toate ajutoarele militare promise într-un pachet de asistență de 40 de milioane de euro, în ciuda unei întârzieri de un an cauzată de amânarea unor achiziții, relatează Europa Liberă.

Kallas a vorbit pe 7 mai în timpul unei vizite la Ministerul Apărării de la Chișinău, unde a inspectat echipamente achiziționate din ajutoarele de până acum, inclusiv echipamente de comunicație, drone de supraveghere aeriană și unități de transport.

„Noi, Uniunea Europeană, suntem deja cel mai mare furnizor de echipamente pentru forțele armate ale R. Moldova – pentru logistică, asistență medicală și protejarea infrastructurii critice. Iar sprijinul nostru va continua”, a spus oficiala europeană jurnaliștilor, la o conferință de presă în compania ministrului moldovean al Apărăii, Anatolie Nosatîi.

De la invazia rusă la scară largă în Ucraina în 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova sprijin militar de aproape 200 de milioane de euro prin Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), iar R. Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, după Ucraina.

În noiembrie 2025, UE a prelungit cu un an, până în decembrie 2026, un program de ajutoare non-letale pentru Moldova ca parte a EPF, explicând că unele echipamente non-letale promise în 2022 pentru modernizarea Forțelor Armate moldovene încă nu au putut fi furnizate.

Fără limba rusă în Parlament. Codul privind organizarea și funcționarea legislativului, votat în prima lectură

Documentul, adoptat de 52 de deputați, introduce interdicții privind traseismul politic, „Ora Guvernului” și stabilește româna drept unica limbă de lucru în legislativ, relatează Moldpres.md.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în prima lectură, Proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea legislativului. Documentul a întrunit voturile a 52 de deputați și introduce o serie de modificări structurale menite să consolideze funcționarea instituției.

Una dintre cele mai importante prevederi vizează prevenirea traseismului politic. Proiectul stipulează că nu va fi permisă modificarea configurației politice rezultate în urma alegerilor parlamentare. Concret, deputații neafiliați care au părăsit o fracțiune nu vor putea adera la o altă fracțiune parlamentară.

De asemenea, nu vor putea fi constituite fracțiuni ale partidelor care nu au obținut acces în Parlament în urma scrutinului, ale celor interzise sau declarate neconstituționale.

Proiectul introduce instituția „Orei Guvernului”: în timpul sesiunilor ordinare, Biroul permanent va stabili o zi dedicată dezbaterilor politice cu participarea miniștrilor sau a prim-ministrului, cel puțin o dată pe lună, la solicitarea fracțiunilor parlamentare.

Totodată, este propusă „Ziua opoziției” — la fiecare a șasea săptămână a sesiunii, prima ședință în plen va fi rezervată subiectelor propuse de fracțiunile din opoziție și de deputații independenți.

Liderul PSRM sfidează legea și pe 9 mai va purta panglica Sfântul Gheorghe. Președintele Parlamentului: Este o provocare

Chișinău – Liderul Partidului Socialiștilor din R.Moldova, deputatul Igor Dodon, sfidează legea și anunță că, și în acest an, pe 9 mai, de Ziua Victoriei, va purta panglica Sfântul Gheorghe, relatează RFI. El afirmă că a avut câștig de cauză în instanță după ce a fost amendat. Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, vorbește despre o provocare și s-a arătat surprins de decizia magistraților, menționând că această panglică este interzisă, de patru ani, fiind simbolul agresiunii și invaziei Federației Ruse în Ucraina. Cei care o poartă riscă amenzi de la patru la 30 de mii de lei (în jur de 1500 euro).

Deși socialiștii lui Dodon susțin că panglica Sfântul Gheorghe este un simbol al victoriei și o poartă în piept cu mândrie la parada de 9 mai, președintele Parlamentului, Igor Grosu, declară că, de fapt, este un simbol al agresiunii și al invaziei Federației Ruse în Ucraina, o invenție în laboratoarele de propagandă ale Kremlinului.

Chiar sunt curios și eu să aflu care a fost motivul anulării acestor dosare în instanță. Procedura trebuia să fie respectată de poliție sau agentul constatator. Dar acest simbol este simbolul agresiunii și invaziei Federației Ruse în Ucraina. E o provocare. Îl consider pe Dodon un provocator care profită de această zi pentru a se mai victimiza încă o dată, iar după asta se plânge că este persecutat. Le place, nu le place, acest simbol, panglica bicoloră nu are nimic cu al Doilea Război Mondial. E o invenție din laboratoarele de propagandă a Kremlinului și a fost inventată acum, de curând. N-are nimic. Trebuia să fie culoarea roșie, a celor care sărbătoresc victoria, pentru că drapelul armatei sovietice care a luptat împotriva Germaniei fasciste era roșie. E o invenție din cabinetele și laboratoarele de propagandă a Federației Ruse pentru a distorsiona istoria, declară președintele Parlamentului de la Chișinău.

Totodată, Igor Grosu spune că ziua de 9 mai este una de comemorare a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, dar și ”o sărbătoare în care apreciem pacea”.

Siegfried Mureșan: R.Moldova este mult prea puternică acum pentru a fi deturnată de agenții eșuați ai Rusiei de la București

Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul emisiunii Moldova Zoom de la RFI, europarlamentarul Siegfried Mureșan, care gestionează relația cu Republica Moldova în Parlamentul European.

„Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles”, spune Mureșan.

„România va fi întotdeauna un mare susținător al Republicii Moldova, însă contează foarte mult dacă va avea un prim-ministru care într-adevăr să implementeze proiecte, care într-adevăr dorește o Moldovă puternică, integrată în Uniunea Europeană, cât mai apropiată de România, așa cum este Ilie Bolojan, sau dacă va avea în viitor un prim-ministru care se va rezuma la a face declarații prietenoase la adresa Republicii Moldova și nu se va implica activ”, spune Siegfried Mureșan.

PSD este la fel de pro-european ca Plahotniuc; AUR este antieuropean declarat

De sinceritatea implicării viitorului premier depind multe dintre proiectele începute de construcție de poduri peste Prut, de interconexiuni energetice, de de modernizare a școlilor și de susținere a integrării europene.

„9 mai în Republica Moldova: Între memoria sovietică și alegerea europeană”. Victor Juc: „Este important ca 9 mai să nu fie o zi care dezbină”

Semnificația zilei de 9 mai diferă fundamental în Federația Rusă, Uniunea Europeană și Republica Moldova, iar felul în care această zi a fost interpretată și marcată de-a lungul deceniilor reflectă o ruptură între două modele civilizaționale aflate în competiție, au afirmat astăzi experții în cadrul unei dezbateri la Agenția de presă IPN. Potrivit acestora, Republica Moldova continuă să fie influențată de ambele perspective, cea sovietică și cea europeană, iar disputele legate de această dată reflectă inclusiv alegerea geopolitică și valorică a statului, transmite Radio Chișinău.

Istoricul Anatol Țăranu a declarat că diferențele dintre modul în care este marcată ziua de 9 mai în Federația Rusă și în Europa au apărut încă din 1945. Potrivit acestuia, în Occident accentul este pus pe comemorarea victimelor războiului, în timp ce în spațiul sovietic și ulterior în Federația Rusă, ziua a devenit un instrument ideologic și identitar.

„Ceea ce s-a întâmplat atunci, în mai 1945, nu a însemnat nimic altceva decât alegerea unei căi de dezvoltare care a marcat înfrângerea regimului nazist. Însă, din cauza fusului orar, în momentul în care la Berlin a fost semnat actul de capitulare, la Moscova era deja 9 mai. Atunci, Stalin a insistat ca, pentru Uniunea Sovietică și întreaga zonă de influență sovietică, Ziua Victoriei să fie sărbătorită pe 9 mai, spre deosebire de 8 mai, care a devenit Ziua Victoriei pentru blocul occidental. În esență, desigur, este vorba despre aceeași Zi a Victoriei asupra fascismului, chiar dacă în Occident acest eveniment este perceput puțin diferit, accentul fiind pus mai mult pe comemorare. Începând, practic, cu anul 1995, sărbătoarea de 9 mai și victoria asupra fascismului s-au transformat în principalul marker identitar al actualei Federații Ruse, al Rusiei contemporane. Iar în perioada lui Putin, acestea au căpătat forme paroxistice și s-au transformat, de fapt, într-un model de propagandă absolut absurd”, spune  Anatol Țăranu.

Deputatul român Daniel Gheorghe: Reîntregirea României cu Republica Moldova ar trebui realizată în cel mai scurt timp, după modelul reunificării Germaniei. Pentru că reparăm o nedreptate cumplită, reparăm dezastrul produs de un regim totalitar criminal, regimul comunist rusesc

Deputatul Partidului Național Liberal, Daniel Gheorghe susține că reunificarea României cu Republica Moldova ar trebui realizată „în cel mai scurt timp”, după modelul reunificării Germaniei, invocând argumente istorice, juridice și morale. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Parlamentarul român a afirmat că există deja precedente și baze în dreptul internațional care ar putea susține un asemenea demers, subliniind că „argumentul istoric este fundamental”, alături de cel democratic și moral. Potrivit acestuia, o eventuală reunificare ar reprezenta „repararea unei nedreptăți” provocate de regimul sovietic.

„Avem precedent, avem jurisprudență în domeniu, avem argumente din perspectiva dreptului internațional, avem argumentul istoric, mi se pare fundamental argumentul istoric, eu l-aș spune chiar primul, avem argumentul democratic și avem argumentul moral. Pentru că reparăm o nedreptate cumplită, reparăm dezastrul produs de un regim totalitar criminal, regimul comunist rusesc”, a declarat acesta.

Fosta ambasadoare a R. Moldova în India a dat în judecată Ministerul de Externe: dosar penal, mustrare și destituire din funcție. Reacția instituției

MAE a declarat că a recepționat cererea de chemare în judecată și „va prezenta poziția instituției în cadrul procedurilor legale corespunzătoare”.

„Această poziție are drept scop asigurarea unui proces echitabil și desfășurarea examinării cauzei exclusiv în instanță, fără presiuni sau speculații în spațiul public”, au adăugat reprezentanții ministerului, relatează ZDG.md.

Fosta ambasadoare a R. Moldova în India, Ana Taban, a acționat în judecată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), „a se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi”, a punctat aceasta într-o adresare video publicată pe 7 mai.

Datele publice consultate de Ziarul de Gardă arată că dosarul a fost înregistrat pe 27 aprilie. Fosta ambasadoare solicită instanței anularea ordinelor emise de MAE privind aplicarea mustrării și sancțiunii disciplinare de destituire din funcție în privința sa.

Ziarul de Gardă a solicitat o reacție de la reprezentanții Ministerului de Externe. Până la momentul publicării acestui articol, MAE nu a venit cu un comentariu la acuzațiile formulate de Ana Taban.

„Am dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe, a se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi”, a declarat aceasta, menționând că a fost rechemată din funcție pentru că ar exista un dosar penal în care este vizată.

Tiraspolul cere Chișinăului peste 28 de milioane de dolari. Invocă confiscarea ilegală a taxelor de la întreprinderile din regiune

Pretinsul minister de externe din stânga Nistrului cere Chișinăului restituirea a 28,1 milioane de dolari. O scrisoare în acest sens i-ar fi fost adresată vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. Tiraspolul susține că suma ar fi fost colectată ilegal de la entitățile economice din regiune de către autoritățile vamale ale Republicii Moldova, se arată în comunicatul așa-zisului minister, citat de agora.md.

Autoritățile neconstituționale din regiune susțin că, de la 1 ianuarie 2024 până în prezent, suma fondurilor „confiscate în mod nelegitim” a ajuns la 28,1 milioane de dolari.

Subiectul despre soarta banilor ar fi fost abordat în cadrul reuniunii grupurilor de experți pe probleme economice din 5 mai. Potrivit sursei, reprezentanții Chișinăului ar fi menționat că banii ar fi fost utilizați pentru nevoile interne ale țării.

Tiraspolul susține că a expediat vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, o scrisoare prin care solicită confirmarea informațiilor și restituirea banilor.

Reguli noi pentru agenții economici din regiunea transnistreană: Taxele și accizele, achitate în aceleași condiții ca pe malul drept al Nistrului

Noile prevederi care au scopul de a asigura condiții egale de activitate pentru agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului au intrat în vigoare începând cu 7 mai. Experții susțin că este nevoie de claritate în privința modului în care va funcționa fondul în care vor ajunge banii colectați din taxele și accizele achitate de companiile din regiunea transnistreană și din care ar urma să fie făcute investiții în raioanele de est.

Deciziile recente privind reglementarea activităților economice din stânga Nistrului sunt importante, chiar dacă au fost adoptate cu întârziere, a menționat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea. Potrivit acestuia, un obiectiv esențial este și legalizarea activităților economice din regiune.

Flenchea a accentuat că toate măsurile adoptate trebuie să contribuie la un scop strategic major și anume reintegrarea țării și funcționarea legislației naționale pe întreg teritoriul său.

„Transparență și predictibilitate. Transparență în procesul de elaborare a deciziilor și a actelor normative, mult mai multe consultări și un calendar foarte clar care să nu dea flexibilitate, respectiv, suspiciuni legate de corupție, netransparență sau altceva relaționat”, a afirmat Alexandru Flenchea.

CITEȘTE ȘI

Rep. Moldova, desant diplomatic european. Drumul către UE al Chinișăului