Reţeaua de influenţă a lui Emil Boc (3)

Continuăm prezentarea personajelor marcante ale reţelei de interese portocalii, al cărei principal exponent a fost şi este Emil Boc. Influenţa şi controlul exercitat de Emil Boc la Cluj nu s-ar fi putut concretiza fără aportul unei adevărate reţele de influenţă constituite de-a lungul mai multor ani, reţea care a asigurat protecţia întregului şir de abuzuri comise de caracatiţa portocalie. Mai multe dezvăluiri le găsiţi pe www.ftr.ro.

În Famiglia portocalie, un rol important îl joacă personajele cu grade pe umăr. Dacă în numerele anterioare aţi aflat despre Cuibuşorul de nebunii de la Primăria Cluj şi Consiliul Local, azi, din păcate, a venit rândul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj. Din păcate, întrucât e vorba tocmai de cei aflaţi la comanda IPJ Cluj, chestorul Ioan Păcurar, comandantul IPJ Cluj, şi cei doi adjuncţi, comisarii Alexandru Mureşan şi Cristian Pintea.

Neprofesionalism

Ofiţeri despre care fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, colonelul Grigore Blaga, nu are o părere prea bună, catalogându-i ca fiind neprofesionişti şi avansaţi pe căi neortodoxe. ”La Cluj nu mai avem poliţie, poliţie. Eu când zic poliţie, poliţie mă refer nu la politiştii pe care îi vedem ziua şi noaptea, ci la poliţia care în tăcere lucrează şi, după un timp, se vede efectul. Noi nu mai avem aşa ceva. Asta presupune munca specială, presupune pricepere. Din păcate în funcţiile de conducere s-au promovat oameni care nu sunt meseriaşi”, a spus colonelul Blaga. Despre chestorul Ioan Păcurar, şeful IJP Cluj, Blaga a afirmat că “n-a fost în viaţa lui ofiţer de poliţie judiciară sau ofiţer de poliţie economico-financiară. A fost agent de ordine, după care şi-a rezolvat şi a trecut la circulaţie dar n-a facut muncă de poliţie”. Referindu-se apoi la strict la episodul Stoia, când arestatul Călin Stoia s-a plimbat liber prin Spitalul Clinic de Recuperare, făcându-şi tratamentul, colonelul Blaga a lăsat să se înţeleagă că poliţiştii care îl pseudo supravegheau pe Stoia au avut ordin direct să îi ofere o libertate de mişcare. Pe plan local, la Cluj, la comanda IPJ şi în structurile de vârf ale poliţiei clujene, cursurile Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza sunt rara avis, fiind însă puzderie de diplome de licenţă la facultăţi mai mult sau mai puţin obscure. Potrivit evz.ro, actualul inspector şef al IPJ Cluj, chestorul Ioan Păcurar, a fost plutonier de poliţie, fiind promovat în corpul ofiţerilor cu grad de sublocotenent, în 1992, iar apoi, în 1999 a fost la un pas de a fi trecut în rezervă, deoarece împlinea vârsta de 40 de ani şi avea gradul de locotenent, iar, conform legii, trebuia trecut automat în rezervă. În decembrie 1999 însă, Păcurar a fost avansat la excepţional, cu gradul de căpitan. Astfel, el a aut o carieră fulminantă, în 18 ani promovând şapte grade, faţă de alţi ofiţeri, care în perioadă similară de abia promovează grade profesionale. Adjunctul IPJ Cluj, comisarul şef Alexandru Mureşan, era acum 15 ani, în 1997, sergent major la Inspectoratul de Poliţie Sălaj. Potrivi aceleiaşi surse citate, actualul şef de la Rutieră, comisarul şef Ambrozie Crişan, a fost şi el subofiţer, iar în serviciul amintit mai activează alţi cinci ofiţeri făcuţi peste noapte. Asta deşi, în prezent, Statutul Poliţistului interzice ca agenţii de poliţie să mai poată ajunge ofiţeri dacă nu au urmat cursurile Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Botez de lux şi bâlbâieli

În ceea ce îl priveşte pe chestorul Ioan Păcurar, acesta, deşi acum un an declara că „noi trăim din bani publici şi trebuie să ne aliniem la suferiţa actuală a cetăţenilor” – declaraţie a şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, chestorul Ioan Păcurar, la data de 1 iunie 2011”, la finele lunii octombrie, botezul copilului său a fost un mega-hiper-ultra eveniment monden, la care luxul a fost la el acasă. La botezul bugetarului Ioan Păcurar, eveniment ce a avut loc la cel mai luxos hotel din judeţul Cluj, au fost prezente în jur de 200 de persoane: oameni de afaceri, profesori universitari, oameni politici, senatori, conducători ai administraţiei publice locale şi judeţene, ofiţeri şi foşti ofiţeri de Poliţie. Zona din jurul hotelului a devenit un parc auto de lux, cu modele de peste 70-100.000 de euro (Infiniti, Jaguar, Merceds S Klasse, puzderie de A6, A8, Touareguri şi X6 sau X5). Ba chiar şi un elicopter al Becker Aviation, care a venit direct de la Bucureşti, o cursă dus întors costând aproape 2.000 de euro. Până şi episcopul Vasile Someşanul s-a simţit lezat de opulenţa de la eveniment. Acesta, împreună cu suita sa, a plecat după mai puţin de o oră de la botez şi, potrivit unor surse, a refuzat să binecuvânteze “bucatele de pe mese”. Potrivit declaraţiei de avere a chestorului Ioan Păcurar, rezultatul botezului a fost unul impresionant: 68.000 euro + 96.000 lei + 10.000 euro trimişi din SUA. Un total de peste 100.000 de euro, de cinci ori mai mult decât venitul anual al familiei Păcurar!

Având în vedere faptul că, potrivit unor calcule, botezul a costat aproximativ 25.000-30.000 de euro, şeful IPJ Cluj, bugetarul Păcurar, acceptând ideea că el a plătit cheltuielile şi nu unul din naşii de botez, tot a rămas cu 70-75.000 de euro. Venitul aferent anului fiscal 2011 al familiei Păcurar a fost de 98.813 lei, adică 22.756 euro (73.340, Păcurar- şef IPJ, 7.200, Păcurar- membru ATOP, 7.518, soţia – lector universitar UBV, 7.455, soţia – administrator Interspedition, 3.300, soţia – concediu de maternitate) Fără a insinua că darul de botez a fost de fapt plata unor poliţe sau servici ori Doamne fereşte! Mită mascată nu putem să nu ne întrebăm Ce invitaţi a avut chestorul Păcurar la botez, cu ce fel de cercuri are legătură chestorul Păcurar, din moment ce, în medie, mesenii au decartat câte 500 de euro?!?!?! Aceştia sunt amici/prietenii şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţeului Cluj, chestorul Ioan Păcurar, un bugetar plătit din fonduri publice ?!? De asemena, cum este posibil un asemena lux la un bugetar, şef de inspectorat judeţean de Poliţie. Nu, nu aveam pretnţia ca Păcurar să îşi boteze copilul într-o bodegă, dar, totuşi, nici în cel mai luxos hotel din judeţ, cu peste 100.000 de euro bani adunaţi de la meseni!

Acelaşi Păcurar s-a bâlbâit în momentul în care presa şi DNA au cerut explicaţii legate de plimbările la tratament fizioterapeutic ale arestatului Călin Stoia din dosarul Apostu. După ce a declarat că procurorul DNA de caz fusese informat de faptul că arestatul Călin Stoia urmează un tratament ambulatoriu şi că totul e absolut legal, chestorul Ioan Păcurar, şeful IJP Cluj, a primit o palmă peste faţă prin comunicatul DNA, care spune că cele afirmate de Păcurar nu sunt deloc conforme cu realitatea. O lectură atentă a comunicatului IPJ scoate la iveală faptul că Păcurar a început să se bâlbâie. Astfel, el rectifică prima declaraţia afirmând că, de fapt, procurorul DNA fusese informat telefonic. Dar în acelaşi comunicat se arată că, de fapt, procurorul de caz nu trebuie informat despre tratament şi nici nu e nevoie de avizul său.

Ioan Rus, în faţa nodului gordian

În urma acestui incident, IGPR a descălecat la Cluj şi, la începutul lunii decembrie 2011, a demarat declanşarea cercetării prealabile faţă de 3 ofiţeri cu funcţii de conducere (cei doi adjuncţi ai şefului IPJ Cluj şi şeful CRAP al IPJ Cluj) şi a doi agenţi de poliţie. De şase luni, IGPR tot cercetează. S-au perindat trei miniştri la Interne, ofiţerii de la Corpul de Control probabil au transpirat deja de atâta cercetare, dar nimeni nu ştie nimic încă: se fac cei doi adjuncţi ai IPJ Cluj, comisar şef Mureşan Alexandru şi comisar Cristian Pintea, vinovaţi de escapadele fără escortă ale arestatului Călin Stoia la fizioterapie sau nu?! Ioan Rus trebuie să ia taurul de coarne şi să pună capăt acestei cercetări prealabile, ori să continue la nesfârşit cercetarea, în acelaşi stil portocaliu de muşamalizare.

Mureşan, cu mita prin oraş

Rămânând la cei doi adjuncţi, comisarul Alexandru Mureşan circula la începutul acestui an cu o maşină Ford Galaxy S Max, număr de înmatriculare CJ 13 TSP, maşină care, potrivit unor surse, era înmatriculată pe Şcoala de Şoferi Alfa. Potrivit declaraţiei sale de avere din 20.04.2012, comisarul Mureşan nu deţine în proprietatea sa vreun autoturism. Vă veţi întreba, pe drept cuvânt, oare cu ce circulă comisarul Mureşan sau familia sa în interes propriu… cu taxiul?… cu maşina de serviciu? Ei bine, nu, ci cu maşina Ford Galaxy S Max, număr de înmatriculare CJ 13 TSP. Iar comisarul de poliţie Mureşan Alexandru, adjunctul Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj şi şef Serviciul Circulaţie, nu circulă ocazional cu această maşină, ci zi de zi. De altfel, aceasta este şi maşină cu care Mureşan a venit la botezul şefului său, comisarul şef Ioan Păcurar, în toamna anului trecut, şi maşina care îl duce pe adjunctul IPJ Cluj la locul de muncă. Ei, şi?! Şeful Serviciului Circulaţie, persoana care, printre altele, are o responsabilitate directă vizavi de reglementarea şi verificarea activităţii şcolilor de şoferi, circulă, potrivit unor surse, cu o maşină proprietatea unei şcoli de şoferi. Cum altfel se poate interpreta acest lucru decât mită. Iar faptul că o persoană poate conduce o maşină a unui prieten fără nici o problemă e adevărat. Atât timp cât aceea persoană nu desfăşoară o activitate în folosul public, adică nu este funcţionar public înalt. Dar nimeni nu vede, nimeni nu ştie, nimeni nu ia vreo măsură. Tentaculele caracatiţei s-au extins în asemena hal încât, la Cluj, comisarul de poliţie Mureşan Alexandru, adjunctul Inpsectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj şi şef Serviciul Circulaţie, se plimbă prin oraş cu mita!

IPJ Cluj, o mare familie. De mureşeni

Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Cluj este o mare familie. De Mureşeni. După chipul şi asemănarea adjunctului IPJ Cluj, comisarul şef Alexandru Mureşan, şeful Serviciului Rutier. IPJ Cluj deţine recordul în ceea ce priveşte numărul de angajaţi numiţi Mureşan: 46. În timp ce, potrivit datelor furnizate de IGPR, la IPJ Alba, Bihor sau Mureş, numărul angajaţilor cu numele de Mureşan este zero. Mai departe, la IPJ Maramureş sunt doar 12 Mureşeni, iar la IPJ Sălaj, 11. Cum s-au adunat toţi Mureşenii la IPJ Cluj, unde adjunct este comisarul şef Alexandru Mureşan, rămâne un mister. Mai ales că, potrivit Cărţii de telefoane a judeţului Cluj, raportul persoanelor numite Mureşan / Pop este de 1 la 8. Iar în IPJ Cluj sunt doar 50 de personae numite Pop. Aceasta este realitatea.

Mureşan, cercetat penal

Curtea de apel Cluj a dispus la finele lunii ianurie, prin sentinţă definitivă, trimiterea spre cercetare la procuror în vederea continuării cercetărilor şi începerea unei eventuale urmăriri penale în ceea ce-i priveşte pe Mureşan Alexandru (comisar şef, adjunctul IPJ Cluj, şeful Serviciului Circulaţie) şi Moiş Lucian (subcomisar, şef Serviciul Investigaţii Fraude). Decizia vine în urma plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, plângere depusă de petentul Ilea Stelian, patronul firmei de pază SuperForţa, care acuză de corupţie mai mulţi şefi din IPJ Cluj. Admiţând plângerea lui Ilea, judecătoarea Livia Mango îi obligă pe procurorii DNA să reia cercetările şi să declanşeze urmărirea penală împotriva pârâţilor. Totodată, Curtea de Apel Cluj a respins cererile de plată ale cheltuielilor de judecată suportate de doi dintre intimaţi. În plângerea petentului, acesta susţine că Moiş fabrică dosare la comandă, intimidează martorii, depune la dosar acte fabricate şi face presiuni asupra celor implicaţi în dosare. În ceea ce-l priveşte pe comisarul şef Mureşan, se arată că acesta este implicat într-o caracatiţă de afaceri imobiliare pe numele său şi/sau al soţiei sale, că este suspect de abuz în serviciu şi de primire de mită, circulând cu o maşină a Şcolii de şoferi Alfa. De asemenea, se aduc probe şi în ceea ce priveşte eludarea plăţii taxelor către stat de către firma soţiei lui Mureşan. Toate acestea sunt susţinute cu probe într-un dosar voluminos.

Comisarul Mureşan are spaţiu de locuit doar în Cojocna, în 8 mp?!

Potrivit declaraţiei de avere depuse de comisarul Mureşan la data de 20.04.2012, acesta şi soţia sa deţin ca Bunuri Imobile/Terenuri 3 proprietăţi, toate trei intravilane. Două în Cluj Napoca (1.000 mp – cotă parte 1/3 deţinut împreună cu soţia din 2007 şi 500 mp – cotă 1/2 deţniut împreună cu soţia din 2008, ambele cumpărate) şi unul în Cojocna (800 mp, cotă 1/8 din 1/2, obţinut prin moştenire). La capitolul clădiri, SURPRIZĂ! COMISARUL MUREŞAN ALEXANDRU, ADJUNCTUL ŞEFULUI IPJ CLUJ, DEŢINE ÎN PROPRIETATE DOAR O OPTIME DINTR-O JUMĂTATE DE CASĂ DE 100 MP ÎN COJOCNA! Adică comisarul Mureşan locuieşte în Cojocna, în 8 mp!! Poftim?! Aşa rău a ajuns Poliţia Română?! Aşa rău a ajuns un adjunct de Inspectorat Judeţean? Aşa rău a ajuns comisarul Mureşan, soţul unuia din acţionarii lanţului de case de schimb valutar Macrogrup?! Aspect deosebit de grav, comisarul Mureşan neavând locuinţă în proprietatea sa, fiind expus unor posibile tentaţii de mită din partea posibililor infractori! Şi totuşi, unde locuieşte comisarul Mureşan?!…

Rată de 2.000 euro din venit de 1.800 euro

Potrivit unor acte oficiale, soţia comisarului Mureşan are adresa pe o stradă din Cartierul Andrei Mureşanu. Potrivit unor martori, de la aceeaşi adresă iese dimineaţa şi comisarul Mureşan, care îşi duce copii la şcoală. Potrivit unui extras CF din ianuarie 2012, comisarul Mureşan, împreună cu soţia sa, deţine în Cluj pe strada Eremia Grigorescu din cartierul Grigorescu (din 2007, în cotă parte de 3/10) o casă – FĂRĂ NICI O SARCINĂ / IPOTECĂ ÎNSCRISĂ PE EA – cu patru camere, hol, antreu, bucătărie, cămară plus teren de 1330 mp.

Acolo, soţia comisarului Mureşan intenţiona să construiască un bloc cu regim de înălţime P+6. Primăria şi-a dat acordul, dar, apoi, vecinii din zonă au atacat în instanţă decizia, care a fost revocată de Primărie. Soţia comisarului Mureşan a dat apoi în judecată Primăria pentru obţinerea autorizaţiei de construire, act pe care însă nu l-a obţinut până în prezent. De unde are familia Mureşan fonduri pentru a construi un bloc rămâne un mister. Să fie vorba de terenul declarat de 1000 mp din declaraţia de avere?! Să fie 1000 mp totuna cu 1330 mp?! Mii de clujeni şi-ar dori aceea diferenţă de 330 mp în proprietate! Dar unde e casa?! De ce lipseşte ea din declaraţia de avere?!

Mai departe, analizând declaraţia de avere notăm faptul că adjunctul IPJ are 4 datorii/credite:

200.000 euro (!!!) credit de la BRD contractat în anul 2008

50.000 euro credit de la BRD contractat în anul 2008

40.000 euro credit de la BRD contractat în anul 2005

28.000 lei credit de la BRD contractat în anul 2008

Pe ce spuma mărilor i-a dat BRD comisarului Mureşan credite de 300.000 euro?! Răspunsul este fie un terţ a garantat cu ipotecă pe un bun, fie comisarul Mureşan are alte proprietăţi cu care a garantat. Şi să nu uităm că CF-ul prezentat anterior este curat, fără sarcini, fără ipotecă. Şi, întorcându-ne la BRD, la credite de 300.000 euro, rata lunară e de peste 2.000 de euro. Iar rata nu poate depăşi jumătate din venit. Au comisarul Mureşan şi soţia un venit LUNAR de peste 4.000 de euro?! Cum i-a acordat BRD credite de 300.000 de euro, când, POTRIVIT DECLARAŢIEI DE AVERE, venitul pe anul fiscal 2011 al comisarului Mureşan împreună cu soţia a fost de 56.200+38.400=94.600 lei, adică 7.883 lei lunar, adică 1.812 euro pe lună! DIN CE PLĂTEŞTE COMISARUL MUREŞAN RATA LA CREDITELE DE 300.000 EURO?!

Potrivit unor surse, comisarul Mureşan a luat o serie de sume împrumut de la diverşi clujeni, sume pe care a uitat să le restituie până în prezent, creditorilor fiindu-le teamă să îi reamintească.

Uite banii, nu e litigiul

Ciudăţeniile şi inexactităţile vizavi de declaraţia de avere a comisarului Mureşan nu s-au încheiat. În 23.11.2007, soţia lui Mureşan semna un contract de vânzare cumpărare prin care cumpăra, contra sumei de 700.000 de euro, un teren de 882 mp de la alte două persoane, K.A.Z. şi K.A. S-au achitat 485.000 euro, iar apoi, în urma unor dispute, soţia lui Mureşan a cerut prin instanţă, acţiune pauliană, suma înapoi şi anularea contractului, probabil de teamă că, odată ce contractul este pus în valabilitate, CF-ul terenului respectiv ar fi apărut pe numele unui membru al familiei Mureşan, lucru ce nu dă bine în declaraţia de avere.

În declaraţia de avere a comisarului Mureşan, la capitolul Venituri din alte surse, apare formularea „Mureşan Melinda – Serviciul prestat/obiectul generator de venituri: Litigiu – Venit anual încasat: 485.000 euro”. Numai că, de fapt, nu era vorba de generare de venituri (adică bani încasaţi), ci de plata aferentă cumpărării de teren, adică bani plătiţi (rămâne întrebarea de unde 485.000 euro la un venit lunar de 1.800 euro), lucru nespecificat în vreo declaraţie de avere.

Mai mult, deşi în declaraţie apare menţionat acel litigiu, în această primăvară, deci înainte de completarea declaraţiei, soţia lui Mureşan renunţă la litigiu şi la toate drepturile pretinse de la cei doi părâţi aferente dosarului 32424/211/2011.

Să recapitulăm: soţia comisarului Mureşan A PLĂTIT 485.000 euro şi nu AVEA DE PRIMIT 485.000 euro şi, mai mult, chiar renunţase la pretenţiile de recuperare a sumei.

Vorba celor de la DNA Cluj în scandalul Stoia: “CELE PREZENTATE NU CORESPUND REALITĂŢII!”.

În prezent, potrivit unor surse, dosarul este în cercetare la DNA, iar persoanele vânzătoare ale terenului în cauză sunt disperate de aceste manevre şi blocaje, fiind tracasate zilnic.

Avem terenuri, avem valută

Spuneam anterior că familia Mureşan are de plată o rată lunară de minim 2.000 de euro la un venit de 1.800 euro lunar. Interesant, nu-i aşa… Soţia lui Mureşan este, potrivit unor surse, acţionar la reţeaua de case de schimb valutar Macrogrup, cu 10%. Coincidenţă, soţia lui Mureşan a intrat în Macrogrup în 2008, în momentul în care Mureşan a devenit şef la Circulaţie.

„Probabil că banii de imobiliare vin din firma soţiei, Macrogrup, case de schimb valutar, unde potrivit declaraţiilor fiscale se realizează rulaje incredibile, de doar de 4.000 de lei lunar/casă de schimb, adică la 76 de case de schimb valutar, rulaj zilnic de 50 de euro per casă de schimb valutar!”, afirmă petentul în urma plângerii căruia Curtea de apel Cluj a dispus la finele lunii ianurie, prin sentinţă definitivă, trimiterea spre cercetare la procuror în vederea continuării cercetărilor şi începerea unei eventuale urmăriri penale în ceea ce-i priveşte pe Mureşan Alexandru (comisar şef, adjunctul IPJ Cluj, şeful Serviciului Circulaţie) şi Moiş Lucian (subcomisar, şef Serviciul Investigaţii Fraude). De asemenea, legat de Macrogrup, potrivit unor surse, nu este exclus ca lanţul de case de schimb valutar să fie iertat de controalele Poliţiei datorită soţului patroanei şi contra unei cotizaţii lunare.

Nu în ultimul rând, în data de 18 noiembrie 2011, un constructor i-a trimis o sesizare anonimă procurorului-şef al DNA Cluj, Elena Botezan, care a fost depusă la dosarul Apostu, în care se specifica faptul că „domnul primar Apostu cerea plata pentru autorizaţii de construcţie sau pentru faza finală, intabularea acestora. M-am întâlnit cu domnul Apostu şi după salut a început să vorbească despre alegeri şi ce greu e pentru un partid care nu are sprijin financiar, după care dânsul mi-a înaintat un «post it» galben pe care scria «Donaţie PDL». Atât. Şi mi-a mulţumit şi a spus că voi fi contactat de către o persoană. Ieşind afară din primărie, a venit după mine un tip de vârstă tânără, 28-30 de ani, şi mi-a spus în cuvinte: «E vorba de 30.000 de euro. Mulţumim!» şi a plecat. Ulterior am aflat de la un prieten pe care l-a taxat cu 7.000 de euro că domnul primar colaborează cu o casă de schimb valutar de pe strada Napoca, unde trimite clientul şi îi cere să depună suma cerută de el şi să ia chitanţă, unde scrie că s-a efectuat un schimb valutar şi că persoana respectivă a primit bani în schimbul valutar. Cu chitanţa se merge la primar şi dosarul este eliberat”. Pe strada Napoca există trei case de schimb valutar, două mici, iar a treia este din lanţul Macrogrup, fiind sub directa coordonare a soţiei comisarului Mureşan, care astfel nu este exclus să fie direct implicat în megascandalul Apostu-mită portocalie-bani pentru partid.

Masteratul la tata

Celălalt adjunct al IPJ Cluj, comisarul Cristian Pintea, şeful Biroului SIF, Serviciul Investigaţii Financiare, nu este nici el un personaj necunoscut presei. Potrivit CV-ului oficial, în perioada 2004-2006, Pinte a urmat un curs de masterat european cu durata de 2 ani, la Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea – Bucureşti – Facultatea de Drept, Domeniul studiat: Criminalistica. Dar, surpriză, la „Gheorghe Cristea” decan este tocmai tatăl comisarului Pintea, fostul profesor de la Şcoala de Poliţie Băneasa. Şi, revenind la marea familie de mureşeni a IPJ Cluj, potrivit unor surse, Pintea chiar face parte din ea, fiind rudă cu celălalt adjunct, comisarul Mureşan, pe filieră maternă, numele de fată al mamei lui Pintea fiind Maria Mureşan.

Portocaliul iese mai alb, mai curat! Până ce judecătorul retrimite dosarul la cercetări

În ceea ce priveşte activitatea comisarului Pintea de la Biroul SIF, aceasta este una extrem de amplă. Cert este faptul că multe dosare ajunse pe biroul comisarului Pintea, avându-i ca învinuiţi pe rude îndepărtate ale acestuia sau persoane publice portocalii, primesc propunerea pentru celebrul NUP sau terminarea urmării penale ori sunt în lucru de ani de zile. Iată câteva exemple, extrase dintr-un raport oficial al IGPR din primăvara acestui an. Interesant este faptul că, în marea familie IPJ de Mureşeni, Pintea, cu mama tot Mureşan, se ocupă de dosarele altor mureşeni, veri şi verişoare de gradul II şi IV.

Iată câteva exemple

Dosar nr 1057/P/2009 privind pe învinuitul MUREŞAN Adrian Dumitu, a fost înaintat la 30 mai 2010 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de terminare a urmăririi penale.

Dosar nr 929/P/2009 şi dosar nr. 6354/P/2009 privind pe învinuitul MUREŞAN Veronica, a fost înaintat la 9 august 2010, respectiv 1 februarie 2010 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de terminare a urmăririi penale.

Dosar nr 663/P/2009 privind pe învinuitul MUREŞAN Veronica, este în lucru la SIF Cluj

Dosar nr 193/P2009, 10753/P/2009 şi 192/P/2009 privind pe învinuitul Radu Mircea Dan (şef OPC Cluj), a fost înaintat la 29 aprilie 2009 – 18 februarie 2010-3 martie 2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, soluţie însuşită de unitatea de parchet

Dosar nr 193/P2009 privind pe învinuitul Radu Mircea Dan (şef OIPC Cluj), a fost înaintat la 29 aprilie 2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, soluţie însuşită de unitatea de parchet

Dosar 556/P/2008, conexat cu 677/P/2009 şi 700/P/2009 privind pe învinuitul Radu Mircea Dan (şef OIPC Cluj), a fost înaintat la 8 februarie 2011la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de terminare a urmăririi penale.

Dosar nr 423/P/2010 privind pe Roşca Diana Mihaela (soţia şefului ITM Cluj, Emilian Roşca) se află în lucru la SIF Cluj

La final, dar nu în cele din urmă, unde credeţi că se află celebrele dosare ale lui Mihai Chezan din mega-tunul Tower, afacere imobiliară oneroasă în care este implicat şi numele deputatului PDL Daniel Buda?! Aţi ghicit, la SIF Cluj, birou condus de comisarul Pintea. Este vorba de dosarele privind pe Chezan Mihai Dumitru cu numerele 937/P/2010, 1156/P/2009 – ambele în lucru la SIF Cluj şi 1185/P/2010, dosar declinat la 29.03.2010 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, unde i s-a atribuit un alt număr, 223/P/2010, şi a fost retrimis în lucru la SIF.

Extrem de importantă este istoria dosarului privindu-l pe Apostoaie Adrian Viorel (şeful Ocolului Silvic Cluj). Dosarul nr 708/p/2008 a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, ce a fost confirmată de procuror, DAR, urmare a plângerii soluţiei, în 21.01.2009, dosarul a fost restituit în vederea continuării cercetărilor, aflându-se în lucru la SIF. Adică dosarul lui Apostoaie a fost făcut curat de SIF Cluj, s-a propus celebrul NUP, un procuror a spus, OK, NUP să fie! dar, în urma unei plângeri împotriva sentinţei, un judecător a decis că există suficiente probe pentru ca NUP-ul să fie infirmat şi dosarul să fie retrimis la SIF Cluj la cercetări….

Eu sunt şef, Legea e pentru alţii

La începutul lunii noiembrie a anului trecut au ieşit la iveală dedesubturile incidentului în care adjunctul Inspectoratului de Poliţie Cluj, comisarul şef Ioan Pintea, a fost oprit în trafic de un un echipaj de circulaţie. Pintea a fost oprit în trafic, sub “acuzaţia” că nu a dat prioritate pietonilor pe trecerea de pietoni. Şoferul, comisar şef, i-a reproşat tupeul, l-a pus să îşi ceară scuze, l-a sancţionat disciplinar, iar şeful IPJ, chestorul Ioan Păcurar, s-a pronunţat cu recomandarea ca agenţii să îşi cunoască mai bine şefii! Adică să închidă ochii la încălcarea Legii de către superiori! Citeşte şi comunicatul Biroului de Presă al IJP legat de cele întâmplate.

Agentul Sergiu Todea spune că bolidul condus de comisarul şef Pintea, un BMW Serie 5, a fost surprins în trafic în timp ce circula cu viteză foarte mare. „Pe banda a doua, cu viteză excesivă, s-a apropiat un autoturism marca BMW Seria 5 de culoare neagră, al cărui şofer nu a schiţat nici măcar un gest de frânare pentru a observa dacă pe trecerea de pietoni se află cineva. Asta, în condiţiile în care o autoutilitară era oprită pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton”. Echipajul de Poliţie a plecat în urmărirea contravenientului, care a oprit după câteva sute de metri şi apoi a avut loc dialogul: „De ce să opresc?” / „Pentru că aţi încălcat o regulă de circulaţie”. Todea spune că apoi i-a comunicat comisarului de ce a fost oprit. „A continuat pe un ton nepoliticos să afirme că dânsul nu a văzut niciun pieton. Este evident şi logic că nu a avut cum să vadă pietonul din cauza vitezei excesive. I-am solicitat să-mi declare datele şi m-am îndreptat spre autoturism, să-mi iau agenda pentru a le nota. Atunci mi-a arătat pe geam o legitimaţie de poliţist, dar fără să-şi decline gradul sau funcţia ori să-şi spună numele”, susţine agentul. Scandalul din trafic a continuat, susţin agenţii de poliţie, care nu au acceptat să îşi schimbe declaraţiile la presiunea şefilor. Comisarul a coborât din maşină şi a încercat să facă presiuni asupra agentului. „M-a întrebat dacă ştiu cine este dânsul, moment în care şi-a declinat calitatea de comisar şef Pintea Cristian, adjunctul şefului IPJ Cluj. I-am răspuns că îmi pare rău, dar nu îl cunosc, după cum de altfel nici colegii meu nu îl cunoşteau”. Lucurile se complică apoi: comisarul Pintea cheamă la faţa locului un ofiţer de la Poliţia Rutieră Cluj, care în loc să dispună amendarea acestuia pentru încălcarea normelor de circulaţie şi-a cerut scuze şi l-a lăsat să plece. „Mi-am cerut şi eu scuze şi am plecat la sediu, unde am început să scriu rapoarte cu cele întâmplate”, încheie agentul Todea.

Versiunea lui Todea continuă: “Într-o seară, când eram de serviciu, am fost trimis să participe la o razie a Poliţiei Rutiere. Acolo a apărut şi comisarul şef Cristian Pintea, care s-a îndreptat spre mine şi m-a întrebat, pe un ton apăsat, dacă îl cunosc. Se referea la incidentul din trafic. I-am răspuns că îl cunosc, după care m-a întrebat ce-i cu atitudinea asta. Apoi a ridicat tonul la mine şi mi-a spus ce atitudine am avut şi cum îmi permit să-l iau la rost”. După acestea, agentul agentul a fost deferit unei comisii de disciplină, din cauza faptului că a avut un comportament nepotrivit în societate.

Corpul Naţional al Poliţiştilor a luat atitudine şi l-a apărat pe Todea în faţa comisiei. Mai mult, comisarul şef Gelu Roşu a declarat că a dat aviz negativ la cererea IPJ Cluj de a-l sancţiona disciplinar pe agent. De asemenea, şi sindicatul poliţiştilor l-a susţinut Todea, şeful de sindicat, Dorel Frenţ, punându-i la dispoziţie un avocat pentru plângerea penală pe care Todea intenţionează să o înainteze.

De cealaltă parte, comisarul şef Cristian Pintea are o versiune complet diferită legată de cele petrecute, el afirmând că subalternul a fost sancţionat strict pentru atitudine necorespunzătoare faţă de un superior.
“Mă aflam la o acţiunea de ordine publică şi circulaţie şi am dat mâna cu toţi cei prezenţi, printre care şi agentul Todea. Am încercat să glumesc cu el şi l-am întrebat dacă tot aşa părere proastă are despre mine. El a început să zbiere şi să facă scandal că este stresat din cauza comportamentului meu. Erau civili şi se uitau la noi şi la scandalul pe care îl făcea agentul Todea. Pentru aplanarea conflictului, i-am spus că poate părăsi dispozitivul cu aprobarea mea şi să ne aştepte la bază. A plecat ca un nesimţit, trântind uşa de la maşină”, a spus comisarul Pintea. Iar legat de incidentul din trafic Pintea afirmă: “Pietonul nu era pe sensul meu de mers. Era pe celălalt sens de mers. M-au urmărit jumătate din oraş. I-am spus cine sunt şi apoi l-am întrebat de ce face tot acest circ. Agentul Todea mi-a reproşat că am aceeaşi atitudine cu a majorităţii şoferilor pe care îi opreşte. Nu mi-a plăcut acest lucru şi, deşi puteam să îi fac raport şi să îl sancţionez pentru că sunt şeful lui ierarhic, nu am făcut acest lucru”.

Poliţiştii imobiliari, controlaţi de anchetatorii imobiliari

Afaceri imobiliare, falsuri în declaraţii, dosare prăfuite, dosare cu NUP întoarse de judecători, botezuri cu venit de 100.000 euro, neprofesionalism, cercetare care durează de şase luni, rate de mii de euro, credite de sute de mii de euro…Ce se întâmplă la IPJ Cluj?! Cine ne poate explica ce e cu această stare de fapt?! Cum e posibil aşa ceva, când, deşi s-au făcut nenumărate sesizări la ultimii trei miniştri din ultimul an: Igaş, Berca şi Rus -, niciunul nu a avut o luare de poziţie. Gunoiul a fost pus sub preş şi uitat! Trei miniştri s-au perindat pe la minister, din partide diferite, şi nici unul nu a avut vreo poziţie vizavi de toate acestea. Ce au sau pe cine au în spate aceşti poliţişti?! Deţin ei dosare ale tuturor posibililor miniştri de Interne?! Stau pe poziţii doar să îşi ascundă afacerile oneroase şi fondurile imense acumulate şi între timp cotizează la toţi cei care se perindă la comanda ministerului?! Daţi-ne o explicaţie, domnule ministru Rus! Contraziceţi-ne! Explicaţi-ne! Dovediţi-ne contrariul! Între timp, Corpul de Control lucrează şi analizează. Dar cine e Corpul de Control al IGPR. Cine să fie?! Un alt poliţist imobiliar, culmea, tot clujean, culmea, tot de la circulaţie: comisar şef Sandu Nicolae. Nu ne mai miră nici faptul că poate miniştrii habar nu au de ce se întâmplă în ograda lor, nu ne mai miră nici drumurile dese ale poliţiştilor imobiliari la Bucureşti, spre biroul lui Sandu Nicolae, anchetatorul imobiliar al poliţiştilor imobiliari.

Noul ministru de Interne, Ioan Rus, spunea că nimeni nu va fi schimbat de dragul schimbării ci doar pe motiv de neprofesionalism. Profesionalismul se măsoară în afaceri oneroase, botezuri de sute de mii de euro, afaceri imobiliare, blocuri, case de schimb valutar cu rulaje de 50 de euro, şmecherii în declaraţiile de avere, cumpărări de teren de 700.000 de euro sau în ce?! Cum e posibil ca un bugetar să deruleze asemenea afaceri precum personajele prezentate anterior?! Oare de ce nu îşi fac un SRL dacă reuşesc asemenea profituri?!