CCR a consimțit de-a lungul anilor la constituirea legislației a cărei caracteristică este ambiguitatea. Practic, avem un corpus legislativ care transformă actul de justiție într-o veritabilă loterie și executare a unor comenzi, fără ca magistrații să poată suporta consecințe.
CCR avea obligația să intervină în clarificarea legislației nu doar sub aspect constituțional dar și sub acela al încălcării principiilor de drept. Faptul că Parlamentul este suveran are valabilitatea doar până în punctul în care se încalcă Constituția. Invocarea Cartei fundamentale se poate face cu posibile efecte doar în condiții excesiv de limitate. Această situație adăugată unei mass-media care par legate la ochi în ce privește regăsirea constituțională în legi și aplicabilitatea acestora, a transformat România într-o țară fără forța necesară susținerii drepturilor, responsabilităților și autoprotecției.
Prin actualele legi, ale unui vag extrem de, iată, pandemia se adaugă gestionării contestabile a dezastrelor. Faptul că Guvernul invocă întemeierea acțiunilor în stradă a MAI poate fi luată relativ în calcul acum, însă în viitorul imediat clarificările legislative sunt urgente și cer un efort de lucru diferit de stilul de lucru totalitar de până acum.
Legiuitorul din România a lucrat până acum în interesul clasei politice și a grupurilor sale interne, ca atare, total neconstituțional. Căile de atac a legilor la CCR sau a actelor emise de instituții publice în instanțele de drept administrativ trebuie simplificate.
Gestionarea stării de urgență în România a scos la suprafață atât pentru autorități, cât și, în principal pentru cetățeni, un stat totalitar monstruos, nefuncțional în abordarea situațiilor și dramelor sociale. Revizuirea legislației românești,  pornind de la principiul constituțional că nimeni nu poate fi deasupra legii, nu msi poate fi o subtilitate a unui sistem aflat astfel în derapaj absolut.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
REZULTATUL TARABELOR DE DIPLOME SI A TRECUTULUI PRIN SCOALA CA GASCA PRIN APA !!=pafaristi ,diletanti ,panarame ,analfabetism nefunctional sau handicapati scolar .
Legi comandate ,legi rascorectacte ,rastalmacite ,talmes balmes .
O țară cu o constituție corectă nu are nevoie de acest monstru, tipic românesc, numit CCR. Deci constituția KGB-istului Iliescu trebuie urgent modificată. Există destule țări funcționale care dovedesc acest adevăr simplu.
Lipsa de transparenta totala.Mimare in parlament a dialogului democratic.Lipsa de exigenta a electoratului merge mana in mana cu lipsa de caracter si patriotism a parlamentarilor.Exista o complicitate difuza a populatiei cu aceasta stare toxica ce provoaca moartea lenta, dar anuntata, a poporului roman.
să se revizuiască, primesc, dar de către cine, că pe unde cauţi, dai numai de infractori şi interlopi în robe, doctori în strâmb…
Autorul are perfecta dreptate in ce priveste ambiguitatii voite a legislatiei, dar nu cred ca are dreptate in ce priveste autosesizarea CCR! Tocmai incercarea timida, ambigua in manifestarea unei intentii serioase si credibile comisa de Dragnea
aflat sub furcile caudine ale Secu a provocat URIASA MOBILIZARE DE FORTE pentru blocare si sa credem in posibilitatea unei reforme largi, fundamentale? Trebuie sa credem, dar facand toti front comun!!! In ce priveste „simplificarea accesului la Justitie” sunt mai mult decat sceptic, legislatia actuala croita de cativa ani pe o astfel de simplificare a creat mari probleme Justitiei inmiind cauzele existente, blocand instantele, permitand avocatilor nedeontologi sa prosteasca clientii
sa treaca prin toate instantele pe spete clar pierdute…
Revizuirea legislatiei romanesti este un demers necesar si dificil, dar Roamania nu are acum specialisti si nici vointa politica sa faca asa ceva. La inceputul anilor 70 s-a facut asta sub indrumarea prof. Ioan Ceterchi dar operatiunea a durat cativa ani.
Hulirea CCR nu aduce nici un castig pentru nimeni. Institutia este importanta si necesara si, in general, a dat solutii corecte. Nu este vina CCR ca Parlamentul nu isi face treaba. Acolo este buba si nimeni n-o sparge pentru ca e convenabil asa pentru toata lumea.
Slabiciunea unei tari vine de la conducatorii ei. Priviti la Klaus cum zilnic dinamiteaza prestigiul functiei prin abordarea unor chestiuni marunte si pe care nu le intelege. Tipul este serios sub vremi si nu are dotarea necesara sa scape de handicapul acesta.
@Marta Nora Ţărnea spune:
8 MAI 2020 LA 11:50
Sunt de acord. Ca o etapa prelabila sistematizarea, inlaturarea paralelismelor ,istoricul actelor normative,republicarea celor modificate in intregul lor, aducerea la zi etc.
Numai asa se poate cere o revizuire ,dupa infatisarea tabloului complet la zi.
Exista legi cum sunt cele ale SRI,SIE ,SPP din 1991, pt.ca sa vad ca au fost „modificate”,nimeni nu stie ,cand ,ce contin si ce s-a adus nou si ce fac ele !
Exista instructiuni,ordine ,norme metodologice absconse, care incalca copios legi organice sau Constitutia, habar nu are Republica de ele.Fiecare isi da „legi” adica reglementari interne ,cum vrea.O legislatie intentionat stufoasa, scapata din evidenta si de sub control.
Consiliul legislativ NU A FACUT MAI NIMIC,rezumandu-se la un aviz etc.Impreuna cu comisie parlamentara sii nu numai, trebuie facut tabloul complet,nu lucrat in orb.(o expresie despre care gandesc ca inseamna „pe nevazute”,adica „legat la ochi”,fara nimic real).
Nu aveți dreptate, stimata doamna deputat, vinovații sunt chiar mai mulți. Consiliul legislativ, de exemplu, La care faceți trimitere, este o instituție fără relevantă in reforma legislativă.. Sarcina este pina la urma a societății si …parlamentului
f) tine evidenta oficiala a legislatiei si organizeaza informatizarea sistemului de evidenta;
g) coordoneaza elaborarea si editarea de repertorii legislative, culegeri de acte normative in limba romana si in alte limbi si avizeaza, in vederea publicarii, sub aspectul concordantei cu evidenta oficiala a legislatiei, culegerile elaborate de alte autoritati sau persoane fizice ori juridice;
h) pastreaza cite un exemplar din originalele legilor adoptate si ale decretelor de promulgare a acestora.
În fapt trebuie revizuită Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative pentru a da mult mai mare greutatea normelor imperative.
Până la Curtea Constituţională avem
Art. 2. (1) Consiliul Legislativ are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si avizeaza proiectele de legi, propunerile legislative si proiectele de ordonante si de hotariri cu caracter normativ ale Guvernului, in vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, dupa caz;
b) analizeaza si avizeaza, la cererea presedintelui comisiei parlamentare sesizate in fond, amendamentele supuse dezbaterii comisiei si proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie dupa adoptarea lor de catre una dintre Camerele Parlamentului;
c) realizeaza nemijlocit sau coordoneaza, din dispozitia Camerei Deputatilor sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebita;
d) elaboreaza, din dispozitia Camerei Deputatilor sau a Senatului ori din proprie initiativa, studii pentru sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei si face, pe aceasta baza, propuneri Parlamentului si, dupa caz, Guvernului;
e) examineaza conformitatea legislatiei cu prevederile si principiile Constitutiei si sesizeaza birourile permanente ale Camerelor Parlamentului si, dupa caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstitutionalitate constatate; prezinta, in cel mult 12 luni de la infiintare, propuneri pentru punerea de acord a legislatiei anterioare Constitutiei cu prevederile si principiile acesteia;
continuare