Revoluţie în fotbalul românesc

Justiţia română a dat recent o decizie care va revoluţiona fotbalul românesc aşa cum s-a întâmplat în 1995 cu ceea ce a intrat în istorie sub numele „legea Bosman”. Începând cu acest an abuzurile unor conducători de cluburi şi muşamalizarea lor de către FRF nu vor mai putea fi posibile. Primul pas: FRF începe să nu mai fie stat în stat. Remember cazul „Bosman”.

Cazul Dorel Zaharia vs FC Braşov

Curtea de Apel Braşov a judecat recent litigiul dintre fotbalistul Dorel Zaharia şi FC Braşov, unul dintre cluburile la care petentul a evoluat în cariera sa. Zaharia a cerut instanţei recuperarea a 30.000 de euro, sumă la care avea dreptul, dar FC Braşov nu i-a achitat-o. Curtea de Apel Braşov a dat câştig de cauză fotbalistului, decizie definitivă şi obligatorie.

GSP.RO a prezentat amplu acest caz, din care redăm cele mai importante aspecte:

„În 2011, Zaharia a decis să se adreseze instanţei civile pentru a-şi recupera 30.000 de euro din salariul restant din 2008 de la FC Braşov. Nu făcuse nici un demers anterior pe linia comisiilor sportive, dar şi-a încercat norocul direct în civil.

Şi a obţinut, finalmente, două decizii care pot deschide ochii celorlalţi jucători, prizonieri ai unor conducători parşivi şi ai unui sistem dereglat:

1) instanţa a decis că e nelegal termenul de un an în interiorul căruia un fotbalist îşi poate solicita drepturile financiare în caz de litigiu cu clubul, prevedere stipulată în regulamentele fotbalistice şi în majoritatea contractelor. Asta pentru că legea civilă, care prevalează, stabileşte la trei ani perioada în care există posibilitatea de a-ţi revendica restanţele!

2) judecătorii au concluzionat, de asemenea, că toate comisiile LPF/FRF nu au statut de Tribunal Arbitral şi nu e obligatoriu pentru un jucător să se adreseze întîi instanţelor sportive pentru a-şi recupera banii de la club!”.

Un echivalent românesc al cazului Bosman

Decizia Curţii de Apel Braşov reprezintă un precedent şi este una de importanţă extraordinară pentru fotbalul românesc. De aici înainte – practic încă de la începutul acestui an –, orice fotbalist, şi credem, prin extensie, orice alt sportiv român (sau străin) cu contract de muncă la un club sportiv românesc, îşi poate obţine prin instanţele civile în temeiul legii.

Reamintim, sub conducerea lui Mircea Sandu (exista pericolul ca şi sub eventuala conducere a lui Gheorghe Popescu II, acesta considerat ca fiind un discipol al lui Sandu), FRF şi-a arogat dreptul de a interzice, prin reglementări abuzive, accesul la justiţia civilă în mai multe situaţii. Chiar şi în situaţii care intră sub incidenţa dreptului muncii sau sub incidenţa prevederilor unor legi civile. FRF a refuzat mai mereu accesul la instanţele civile, mizând pe o directive UEFA/FIFA care interzic apelul la instanţele de judecată civile. Numai că reglementările forurilor internaţionale fotbalistice nu susţin ca reglementările federaţiilor naţionale să intre în coliziune cu legislaţiile de drept comun din statele membre.

Cazul „Dorel Zaharia” – repetăm, de acum înainte, oricine îşi poate căuta dreptatea în instanţele civile dacă comisiile FRF/LPF nu judecă corect – este, respectând proporţiile, unul relativ similar cazului „Bosman”. Povestea acestuia este una simplă. Jean Marc Bosman, jucător profesionist la RFC Liege în prima ligă din Belgia, şi-a terminat în 1990 contractul şi a vrut să se transfere la echipa franceză Dunkerque. Deşi îşi terminase contractul, clubul belgial a solicitat clubului francez să plătească o taxă de transfer de 11.743.000 franci belgieni. Clubul francez a refuzat plata acestei taxe, iar transferul a căzut, şi Bosman a fost nevoit să joace la o echipă de amatori dintr-o divizie inferioară din Franţa, pierzţnd astfel salariul său de jucător profesionist. În 1993, Bosman s-a adresat Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg şi pe 15 decembrie 1995, instanţa a pronunţat o decizie care a devenit istorică, pentru că a schimbat radical fotbalul. Instanţa a decis că pentru Bosman, jucător care şi-a încetat la termen contractul de muncă cu RFC Liege, clubul belgian nu poate cere taxă de transfer, pentru că o astfel de taxă contravine regulilor UE privind libera circulaţie a persoanelor care au o activitate economică prin care îşi câştigă existenţa.

În urma deciziei instanţei în cazul „Bosman vs RFC Liege”, începând cu anul 1996, orice fotbalist (sportiv) profesionist care şi-a încetat contractul la termen cu clubul angajator se poate transfera fără vreo taxă de transfer.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.