Roata istoriei și ultimatumul lui Putin

Fie SUA și NATO oferă ”garanții legale” că Ucraina nu va fi primită în NATO și nu va deveni bază pentru arme ce pot amenința Rusia, fie Rusia va intra acolo și își va garanta asta cu mâna ei

Roata istoriei și ultimatumul lui Putin

Fie SUA și NATO oferă ”garanții legale” că Ucraina nu va fi primită în NATO și nu va deveni bază pentru arme ce pot amenința Rusia, fie Rusia va intra acolo și își va garanta asta cu mâna ei

Fie SUA și NATO ne oferă ”garanții legale” că Ucraina nu va fi primită niciodată în NATO și nu va deveni niciodată o bază pentru arme ce pot amenința Rusia, fie vom intra noi acolo și vom garanta asta cu mâna noastră.

Acesta este mesajul președintelui Vladimir Putin, mesaj susținut de masarea a o sută de mii de militari ruși în apropierea granițelor Ucrainei. Pe acest fond a fost anunțată discuția dintre Putin și Joe Biden, programată în această seară.

Putin a trasat liniile roșii ale Rusiei în urmă cu o săptămână. ”Amenințarea de la granițele noastre vestice crește, cum am spus-o de mai multe ori. În dialogul nostru cu Statele Unite și cu aliații lor, vom insista să dezvoltăm acorduri concrete care să interzică orice extindere spre est a NATO și amplasarea armelor lor în imediata apropiere a teritoriului rus”.

Este aproape un ultimatum. Iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, l-a mustrat pe președintele Putin că a dat acest ultimatum. ”Doar Ucraina și cele 30 de state membre vor decide dacă Ucraina este pregătită să adere la NATO. Rusia nu are drept de veto, Rusia nu are niciun cuvânt și Rusia nu are niciun drept să stabilească o sferă de influență, în încercarea de a-și controla vecinii”.

 

”Însa marile puteri și-au creat întotdeauna sfere de influență. Președintele chinez Xi Jinping revendică aproape toata Marea Chinei de Sud, care are peste zece state riverane. Vreme de 200 de ani, Statele Unite au aplicat Doctrina Monroe, care interzice noi colonizări în emisfera vestică.

Putin vrea să vorbească cu cel care va decide cu adevărat dacă Ucraina va adera sau nu la NATO sau dacă va primi arme care pot amenința Rusia. Iar decidentul nu este Stoltenberg, ci președintele Joe Biden.

În timpul crizei rachetelor din urma cu 60 de ani, prin blocada Cubei și prin superioritatea strategică și tactica, SUA l-au forțat pe Nikita Hrușciov să-și retragă de pe insula lui Fidel Castro rachetele balistice cu raza medie de acțiune care puteau lovi Washingtonul”, scr ie Pat Buchanan, pe blogul său.

Moscova a fost lăsată să înțeleagă că, dacă nu face asta, americanii se vor folosi de superioritatea navală pentru a distruge rachetele, iar apoi pușcașii marini vor termina treaba.

Hrușciov a acceptat contraoferta americană de retragere a rachetelor Jupiter din Turcia și s-a supus solicitării președintelui John F. Kennedy. Rachetele rusești au fost retrase. Iar Kennedy a fost considerat învingător într-una din bătăliile Războiului Rece.

Acum, americanii sunt cei cărora li se spune să se supună unei solicitări a Moscovei în Ucraina, altfel Rusia urmând să intre în Ucraina și să neutralizeze amenințarea ei înșiși.

După ce Pactul de la Varșovia s-a prăbușit și URSS a intrat în disoluție, în urma cu trei decenii, Rusia și-a retras militarii din Europa Centrală și de Est. Moscova a crezut că are o înțelegere cu americanii. Conform acelei înțelegeri, cele două Germanii urmau să se unifice. Trupele ruse urmau să plece din Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria. Iar NATO nu urma să se extindă în Europa de Est.

Dacă America și-a luat acest angajament, atunci l-a încălcat. În decursul a 20 de ani, NATO a inclus toate statele Pactului de la Varșovia, împreună cu fostele republici sovietice Lituania, Letonia și Estonia.

Neoconservatorii și uliii republicani precum defunctul John McCain su căutat să aducă în NATO și Ucraina plus alte două foste republici sovietice – Georgia și Republica Moldova.

Putin, ofițer KGB la finalul erei sovietice, a spus că prăbușirea URSS a fost ”cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului 20. Acum, Putin spune: Gata, de ajuns.

Traducere: ”Până aici! Ucraina nu va fi membru NATO sau aliat militar și partener al SUA și nici bază pentru arme care pot lovi Rusia în câteva minute. Pentru noi, asta înseamnă încălcarea unei linii roșii. Dacă NATO recurge la înarmarea Ucrainei pentru un conflict cu Rusia, ne rezervăm dreptul de acționa primii. Finlandizați Ucraina, altfel o vom face noi!”.

Care este problema pentru Biden?

Așa cum am văzut și în razboiul din 2008, Rusia are superioritate strategică în Ucraina și Georgia, așa cum SUA aveau superioritate strategică în Cuba, în 1962. Mai mult, Ucraina este vitală pentru Rusia, nu și pentru Statele Unite.

Când președintele Franklin D. Rooseverlt a recunoscut URSS-ul lui Iosif Stalin, în 1933, Moscova era implicată în colectivizarea forțată a Ucrainei, care a cauzat foamete și milioane de decese. Americanii nu au făcut nimic pentru a opri această tragedie.

În timpul Războiului Rece, America nu a insistat niciodată pentru independența Ucrainei. America a salutat ruperea statelor baltice și a Ucrainei de Moscova, însă nu a privit vreodată independența lor ca o chestiune vitală, ca pe ceva pentru care America ar trebui să se implice într-un război.

Un război între Rusia și SUA pentru Ucraina ar fi un dezastru pentru toate cele trei țări implicate. SUA nu vor putea garanta la nesfârșit independența unei tari care se află la 10.000 de kilometri distanță și care nu numai că are o frontieră cu Rusia, dar are și o istorie comuna, o limba, o religie și cultură comune.

Obligată să aleagă între acceptarea solicitării ruse ca NATO să stea departe de Ucraina și varianta intrării rușilor în Ucraina, SUA nu vor alege războiul. Biden ar trebui să-i spună așa lui Putin: SUA nu vor oferi Kievului garanția că vor lupta pentru Ucraina.”

Distribuie articolul pe:

146 comentarii

  1. Cei care se produc ori de cite ori subiectul este Rusia nu comenteaza iesirile sovinilor unguri, nu chiar putini, deloc rare. Acest simplu fapt arata clar ca ei sint trolii Moscovei. Nu de soarta Romaniei li se fringe lor sufletul ci de interesele Rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.