România a redus deficitul bugetar față de anul trecut. Cum arată datele de la Ministerul Finanțelor

România a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, cu peste 24 de miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al treilea, investițiile publice au crescut cu 48,6%, însă costurile tot mai mari ale datoriei și întârzierile posibile în încasarea fondurilor europene rămân principalele riscuri pentru buget.

Ministerul Finanțelor a publicat raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul III din 2026. Datele arată o îmbunătățire a situației bugetare față de anul trecut, în condițiile în care statul a accelerat investițiile și a reușit să mențină deficitul sub nivelul programat.

În primele nouă luni, deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în perioada similară din 2025. În termeni nominali, acesta s-a redus de la 102,47 miliarde de lei la 78,30 miliarde de lei.

Investițiile publice au crescut puternic

În perioada iulie-septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, față de 32,2 miliarde de lei în același trimestru din 2025. Creșterea este de aproximativ 15,6 miliarde de lei, respectiv 48,6%. La nivelul primelor nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât anul trecut.

O parte importantă a acestor cheltuieli a fost susținută din fonduri europene. Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 65,6% din investițiile realizate în primele nouă luni au fost finanțate din bani europeni.

Plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au însumat 23,81 miliarde de lei numai în trimestrul III, în creștere cu 68,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Deficitul trimestrial, sub nivelul estimat

În trimestrul III, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB.

Suma este cu 4,11 miliarde de lei mai mică decât cea programată de autorități pentru această perioadă. Totuși, comparativ cu trimestrul III din 2025, deficitul este mai mare cu aproximativ 4,6 miliarde de lei. Ministerul explică această evoluție prin majorarea investițiilor și creșterea costurilor cu dobânzile aferente datoriei publice.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 21,26 miliarde de lei în trimestrul III, cu 44,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În primele nouă luni, statul a plătit dobânzi de 50,63 miliarde de lei.

În schimb, cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei. Cheltuielile de funcționare, care includ salariile, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflației.

Încasările din TVA au adus mai mulți bani la buget

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15,2% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Cea mai importantă contribuție a venit din TVA. Încasările au ajuns la 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 24,4%.

Evoluția a fost influențată inclusiv de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și de modificările cotelor reduse introduse în 2025. Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei, în timp ce contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei.

Ultimele luni ale anului, decisive pentru deficit

Deși datele indică o reducere a deficitului, Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea țintei de 6,2% din PIB pentru întregul an depinde inclusiv de încasarea fondurilor europene. România așteaptă validarea cererilor de plată numărul 5 și 6 din PNRR, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro.

Sumele trebuie încasate efectiv până la 31 decembrie 2026 pentru a susține execuția bugetară în condițiile prevăzute de autorități. Există riscul unor ajustări dacă anumite jaloane și ținte nu sunt validate de Comisia Europeană.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că rezultatele de până acum confirmă direcția măsurilor fiscale, dar avertizează că finalul anului va fi decisiv.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, respectarea țintei de deficit depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru proiectele pentru care statul a efectuat deja plăți. Ministerul Finanțelor anunță că va menține un control strict asupra cheltuielilor în ultimul trimestru, astfel încât să nu fie asumate noi obligații fără surse certe de finanțare.