România nu este pregătită pentru un mare cutremur

În urmă cu 41 de ani România era zguduită de un cutremur puternic, Capitala fiind cea mai afectată. În doar 56 de secunde, cutremurul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a dus la moartea a 1.500 de persoane, rănirea altor 11.000 și pagube uriașe. La 41 de ani de la cel mai devastator seism care a cutremurat România, Primăria Generală alocă 10 milioane de euro pentru consolidarea a 20 de clădiri, în condițiile în care în București există
174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.

„În ultimii 27 de ani, administrațiile precedente au reușit să pună în siguranță doar 20 de imobile. La nivelul Primăriei Capitalei nu exista un departament sau o direcţie dedicată exclusiv acestei activităţi, de acest domeniu se ocupau doar şapte persoane, care aveau şi alte responsabilităţi. Astfel, am înfiinţat o administraţie nouă, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În proiectul de buget pentru acest an am prevăzut suma de 10 milioane de euro, pentru că ne dorim ca până la sfârşitul lui 2018 să începem lucrările la alte 20 de clădiri. De asemenea, până la sfârşitul acestei luni, alte patru imobile, tot din zona central, vor intra în reabilitare“, declara edilul Capitalei, Gabriela Firea, în luna februarie, pentru Mediafax.

Ce împiedică primăria să consolideze mai multe clădiri

În 2017 Primăria Generală a luat măsuri pentru sprijinirea bucureștenilor care dețin locuințe în imobile încadrate în clasa I de risc seismic, potrivit reprezentanților PMB. Persoanele care locuiesc în astfel de clădiri, „la care venitul lunar pe familie este sub trei salarii minime brute pe economie vor putea să nu mai ramburseze 50% din valoarea investită pentru execuţia lucrărilor de intervenție, cu anumite condiţii“, au explicat specialiştii PMB.

Reprezentanții Primăriei Generale susțin că, deși au alocată suma de 10 milioane de euro, prin bugetul din 2018, pentru lucrări de consolidare a clădirilor din Capitală, aceștia se confruntă cu refuzul bucureștenilor și al proprietarilor de spaţii cu altă destinaţie, persoane juridice, de a asigura finanţarea, semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare. Unul dintre motivele pentru refuzul semnării documentelor pentru acțiunile de consolidare este că, „activitatea comercială sau de refacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile aferente lucrărilor de consolidare“, potrivit sursei citate.

Sistemul de alarmă RO-Alert

În Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în timp ce 173 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public. Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Din punct de vedere legislativ, Camera Deputaților a adoptat în ședința de plen din 28 februarie proiectul de lege privind implementarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă „RO-ALERT“. Sistemul presupune multiple avantaje faţă de cel actual, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de: transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului iminent prin intermediul reţelelor operatorilor de telefonie mobilă, transmiterea rapidă a mesajelor către toţi utilizatorii aflaţi în arealul ameninţat, chiar în condiţii de congestie a reţelelor operatorilor de telefonie mobilă, se arată în raportul de adoptare votat, în calitate de for decizional, de Camera Deputaţilor.

Sistemul „RO-ALERT“ permite ca mesajele să fie afişate instantaneu pe ecranul terminalului mobil, fără a fi necesară vreo intervenţie a utilizatorului, repetarea ciclică a mesajelor de alertare la intervale de timp configurabile, recepţionarea mesajelor de avertizare şi de către terminalele aflate în roaming, acurateţea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informaţiilor furnizate de surse autorizate, conform sursei citate.

O altă inițiativă, depusă de deputatul PNL Ovidiu Raețchi, în februarie 2016, prevedea gratuitate pentru consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, banii urmând să fie alocați prin Fondul pentru Clădiri cu Risc Seismic Iminent, care ar urma să fie instituit la nivelul Guvernului. Totuși, această prevedere nu există în forma proiectului de lege adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, în septembrie 2016.

Un avantaj al proiectului care modifică ordonanța Guvernului nr. 20/1994 ar fi că proprietarii sau asociațiile de proprietari pot solicita expertiza tehnică a specialiștilor pentru imobile, în cazul în care „codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertiza tehnică și-a încetat aplicabilitatea.“ Cu toate acestea, locatarii sau asociația de proprietari își va însuși această nouă expertiză.

O altă prevedere a actului normativ adoptat de Senat face referire la posibilitatea de a avea consiliere din partea departamentelor de specialitate ale primăriilor. „Pe întreaga durată a procesului de întocmire a documentațiilor cadastrale, proprietarii și asociațiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere și asistență din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor“, se arată în proiectul de lege. Inițiativa legislativă a primit în decembrie 2017 susținere din partea Guvernului, în perioada premierului Mihai Tudose, și urmează să fie adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Victimele dezastrului

Pe 4 martie 1977, cel mai mare seism din România, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu 1.500 de morți și alte 11.000 de persoane au fost rănite.

Cutremurul care a avut loc la ora 21.22 a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este așezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari.

Tot în Capitală și-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane au fost rănite. Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe) sau Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).