Rusia închide robinetul pentru capitala Germaniei

Rusia redirecționează petrolul pentru rafinăria Berlinului. Rațiunile sunt la fel de ”tehnice” precum cele invocate de Ucraina în cazul Ungariei

Rusia închide robinetul pentru capitala Germaniei

Rusia redirecționează petrolul pentru rafinăria Berlinului. Rațiunile sunt la fel de ”tehnice” precum cele invocate de Ucraina în cazul Ungariei

Rusia va opri transportul petrolului din Kazahstan prin conducta Drujba către cea mai importantă rafinărie pentru capitala Germaniei. Rafinăria PCK, situată la 100 km. nord-est de Berlin, este alimentată cu petrol din Kazahstan începând de la invazia rusă în Ucraina, dar depinde de conducta Drujba. Produce kerosenul pentru aeroporturile Berlinului, carburanții pentru benzinăriile orașului. Nouă din zece automobile din Berlin sunt alimentate de această rafinărie.

Rusia: Germanii au renunțat la petrolul rusesc, înseamnă că le este bine

Moscova a explicat de ce cantitățile anterioare din Kazahstan nu ar mai trebui să ajungă în Germania. Vicepremierul și ministrul energiei, Alexander Novak, a anunțat că livrările ”vor fi redirecționate”. El a justificat decizia prin „posibilitățile tehnice actuale”. Nu este clar dacă este vorba despre petrol rusesc sau kazah. Este de remarcat tonul politic. Când jurnaliștii au atras atenția că Germania ar putea fi afectată de această oprire, Novak a spus: ”Germanii au renunțat la petrolul rusesc, deci pentru ei totul este în regulă”.

Rusia închide robinetul după acordul pentru armament Germania-Ucraina

Berliner Zeitung scrie că este o rafinărie importantă și pentru Polonia și Ucraina, pentru Flancul Estic al NATO. Componenta militară pare să fi jucat un rol important în decizia luată la Moscova. În presa germană se vorbește despre o reacție a Rusiei la recentele contracte militare încheiate Ucraina și Germania, în timpul vizitei cancelarului Friedrich Merz la Kiev, pe 14 aprilie. Acordurile pentru construirea a 5000 de drone de atac cu rază medie și cu inteligență artificială au deranjat cel mai mult Rusia.

La Kiev, Germania a semnat cel mai mare acord de acest tip din Europa, scria Euronews. Valoarea totală este de 4 miliarde de dolari. Kievul va primi zeci de interceptori pentru sistemele Patriot, va produce drone în cooperare cu Germania, va face schimb de date obținute în timpul folosirii armelor pe front, pentru a analiza funcționarea armelor de construcție germană. Germania va mai livra 36 de lansatoare IRIS-T, pentru apărarea antiaeriană.

Rusia se retrage înainte de a fi dată afară

Aceste acorduri militare au fost picătura care a umplut paharul la Moscova, scrie Berliner Zeitung. Deputatul Christian Gorke, din partea Stângii (partid care se opune sancțiunilor împotriva Rusiei), este revoltat. ”Am spus de ani de zile că trebuie să avem canale diplomatice cu Moscova. Asta pentru că trebuie să contăm în căutarea unei soluții pentru pace”. ”Este o situație cu adevărat dramatică la PCK si pentru aprovizionarea cu energie a unor părți mari din Germania. Președintele Putin exploatează situația din Orientul Mijlociu”, a spus Gorke, citat de Financial Times.

Primele informații despre oprirea tranzitului de petrol spre rafinăria germană au apărut în urmă cu trei zile. Ele au fost confirmate de furnizorul kazah de petrol. Calendarul UE pentru oprirea importurilor de hidrocarburi din Rusia este următorul. Finalul anului 2026 pentru gaze lichefiate, septembrie 2027 pentru gaze prin conducte și finalul anului 2027 pentru petrol. Însă, în luna martie 2026, președintele Vladimir Putin a cerut guvernului să caute variante pentru oprirea fluxurilor înainte de termenele fixate de UE. Potrivit Tass, Rusia vrea să iasă de pe piața UE înainte ca Europa să „trântească ușa în fața Moscovei”. Situația creată în Germania este un pas în această direcție.

Germanii plătesc pentru amânările guvernului

Rafinăria PCK a fost operată de Rosneft Germania. În 2022, ea a fost trecută în administrarea guvernului federal german. Berlinul s-a ferit însă să o naționalizeze, de teamă ca Moscova să nu facă același lucru cu activele companiilor germane din Rusia, scrie Financial Times. Guvernul german s-a luptat mult pentru a ține în activitate rafinăria de lângă Berlin. A reușit să înlocuiască petrolul rus cu cel kazah. Apoi, după ce Rosneft a fost sancționată, împreună cu Lukoil, de către SUA, Germania a reușit să obțină o derogare de la aceste sancțiuni. S-a întâmplat chiar luna trecută.

Însă guvernul de la Berlin nu a reușit să creeze alternative fiabile de aprovizionare a rafinăriei, care depinde de conducta Drujba. Una dintre aceste variante este legarea ei de portul Rostock. ”Acum plătim pentru că fostul și actualul guvern nu au făcut absolut nimic în ultimii ani pentru a moderniza conducta spre Rostock”, spune deputatul Gorke. El spune că este esențial ca guvernul să discute în egală măsură cu Moscova și cu Bruxellesul. Comisia Europeană trebuie sa aprobe proiectul pentru o conductă alternativă.

Drujba, conducta șantajului

Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat recent un amplu articol dedicat oleoductului Drujba, construit în anii 1960, pentru a alimenta economiile CAER cu petrol din URSS. ”Kremlinul nu a avut un plan pentru a crea o dependență structurală de petrolul sovietic. Dimpotrivă, începând din anii 1960, URSS a încurajat statele CAER să-și extindă producția de petrol și să caute surse alternative, pentru a reduce presiunea pusă pe economia URSS”, scrie FAZ. Însă statele alimentate de Drujba, cu petrol foarte ieftin (și în special după criza din 1973) au avut puține motive să caute alte surse. Nici aderarea la UE nu a dat un impuls in acest sens. La acel moment, prețul mic al energiei era mai important decât țara din care provenea. Acest lucru era valabil și pentru statele vest-europene, în special Germania.

Drujba a continuat să funcționeze și după invazia rusă. Conducta este un simbol al unei dependențe care se întinde dincolo de hidrocarburi. FAZ arată că Europa depinde foarte mult de izotopii radioactivi din Rusia necesari pentru tratamentul cancerului, un lucru despre care nu se vorbește deloc. Drujba a adus profit nu doar Rusiei, ci și clienților europeni (datorită prețului mic) și Ucrainei (prin taxele de tranzit). Paradoxal, cooperarea tehnică între Rusia și Ucraina pentru a asigura tranzitul prin oleoduct a continuat, în ciuda războiului. În august 2025, Kievul nu a închis robinetul Drujba pe propriul teritoriu. A ales în schimb să bombardeze cu drone porțiuni de conductă de pe teritoriul Rusiei. Acestea au fost reparate.

Rațiuni la fel de „tehnice” precum cele invocate de Ucraina

Partea rusă invocă motive tehnice pentru întreruperea aprovizionării rafinăriei din Germania. Presa germană se îndoiește. Germania este alimentată de ramura nordică a conductei (care nu trece prin Ucraina), în vreme ce Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația sunt alimentate prin ramura sudică, prin Ucraina. Rațiunile închiderii robinetului rus sunt la fel de „tehnice” ca și cele pentru care Ucraina oprit tranzitul spre Ungaria prin conducta Drujba.

În ianuarie 2027, tranzitul prin Ucraina către Ungaria și Slovacia a fost oprit. Rusia a bombardat conducta Drujba – aceasta a fost precizarea Ucrainei. Dar ”nimeni nu crede că ucrainenii au avut nevoie exact de trei luni, până după alegerile din Ungaria, pentru a repara conducta și pentru ca petrolul rus să ajungă din nou în Ungaria. Este evident că lucrările au urmat un calendar politic”, arată un articol de opinie publicat de FAZ. Acest lucru este întărit si de episodul bombardării Drujba, în august 2025. Și poate că același lucru se poate spune și despre varianta devenită cvasi-oficială a sabotării conductei Nord Stream, în septembrie 2022, de către o mână de ucraineni, fără sprijinul altor state și fără știința altor servicii de informații.

Lui Zelenski nu ar trebui să i se treacă ci vederea orice

”Este greu de spus în ce măsură închiderea conductei Drujba a influențat înfrângerea lui Viktor Orban. Poate că nu a influențat decisiv rezultatul. Însă este sigur că asta s-a dorit. Poate că în acord cu Bruxellesul și nu numai. Că Orban a dat unda verde pentru ajutorul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după alegeri și după redeschiderea conductei nu schimba faptul că a fost ostil față de Ucraina. ”Dar și asta este adevărat: Kievul își promovează interesele într-un mod destul de brutal și neprotocolar, uneori chiar față de țări pe care ar trebui mai degrabă să le câștige ca parteneri. Nu ar trebui să i se treacă lui Zelenski cu vederea chiar orice”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Dependența de Rusia se reduce, dar nu dispare

După episoadele din august 2025, după închiderea Drujba în campania electorală din Ungaria, după anunțul întreruperii fluxului de petrol spre rafinăria de lângă Berlin venit în contextul acordurilor pentru arme Germania-Ucraina, aceasta conductă ”Prietenia” arată că rămâne toxică nu numai prin dependența de Rusia, ci de dependența de tranzitul energetic prin Ucraina. Potrivit Berliner Zeitung, rafinăria de lângă Berlin a primit cu 44% mai mult petrol prin conducta Drujba în 2025 decât în 2024. Petrol din Kazahstan, dar care depinde de infrastructura rusă de transport. În ciuda a 19 pachete de sancțiuni UE împotriva Rusiei începând din 2022, în ciuda dezvoltării rapide a terminalelor pentru GNL în Europa, UE rămâne încă dependentă de energia din Rusia și pare prea devreme pentru a elimina Drujba, un simbol al legăturilor cu Moscova.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Deci pana acum a fost deschis robinetul. Doar stăpâni au voie gaz ieftin. Slugile cumpăra scump gazul ieftin rusesc dela stăpâni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.